"Holul comun", cu replicile sale suculente, aminteşte conflictele dintre locatari izbucnite din motive absurde şi continuate dintr-un orgoliu nemăsurat până când o tragedie pune capăt înfruntării. În "Vânzări - cumpărări" personajele sunt îmbogăţiţi recent, stupizi, care pot fi duşi de nas foarte uşor, dar care au impresia că păcălesc pe toată lumea. "Dialog fără partener" este o dramă de idei despre frământările femeii care şi-a asumat condiţia de soţie, despre lipsa de comunicare din cuplu şi consecinţele tragice ale acesteia. În piesa "Pinacle" se vorbeşte despre căutarea rostului în viaţă şi dezastrul ce se produce în momentul în care eşafodajul pe care omul se urcă pentru a fi deasupra tuturor se prăbuşeşte. "Orient -Expres" arată spectatorilor absurdul înfruntării dintre om şi sistem, "Superba, nevăzuta cămilă" este o metaforă, o ironie la adresa societăţii de consum, ce te poate convinge să vezi şi să cumperi ceea ce nu-ţi trebuie şi nici nu există, iar ultima piesă, "Apa", arată absurdul căutării unor soluţii de care de fapt nici nu ai nevoie.
Reprezentaţiile se desfăşoară în şapte locaţii din clădirea Teatrului "Maria Filotti": Scara B, Sala de recepţii, Foaierul mic, Foaierul mare, Holul monumental, Holul B, Sala Studio, ceea ce determină spectatorul să acorde mai multă atenţie spaţiului în care se află, să cunoască mai bine bijuteria numită Teatrul "Maria Filotti". Ideea directorului de scenă Victor Ioan Frunză de a schimba rolurile şi de a plimba spectatorii dintr-o încăpere în alta şi de la un decor la altul, în loc să schimbe decorul de pe aceeaşi scenă îţi dă sentimentul unei adevărate aventuri teatrale, îţi dă impresia că cineva îţi povesteşte nişte întâmplări, iar tu, ca spectator, eşti chiar în mijlocul lor.
Nici textul, nici ideea regizorală nu ar fi însemnat mare lucru fără un joc excelent. Alin Florea trece de la o stare la alta incredibil, jucându-se cu personajele, crezând în ele, creând astfel o galerie de oameni care mai de care mai caraghioşi şi mai adevăraţi. Foarte bine este exploatată şi personalitatea lui Marcel Turcoianu, care reuşeşte şi el să creeze personaje parcă rupte din realitatea zilnică. Remarcabilă a fost şi evoluţia actriţei Monica Zugravu Ivaşcu, în special în piesa "Dialog fără partener", dar şi cea a Silviei Tariq, care şi-a dezvăluit valenţele actoriceşti în special în "Vânzări-cumpărări" şi "Pinacle". Tânărul Radu Micu, aflat la a doua piesă pe scena teatrului brăilean, a confirmat aşteptările realizând roluri foarte bune, prezenţa sa în scenă reuşind să atragă atenţia şi să se facă plăcut de public, chiar dacă partitura sa nu era foarte amplă. Muzica este compusă de Tibor Cari şi interpretată live de actorii: Alin Florea, Silvia Tariq şi Radu Micu. În spectacol au mai jucat: Ioana Dragu, Ionuţ Roşca, Ştefănuţ Radu, Neluţu Spălatu, Cosmin Cosma. La pian cântă Cornel Cristei.
Victor Ioan Frunză este autorul a peste 180 de spectacole, puse în scenă în teatre din România, Franţa, Germania, Ungaria, Slovacia şi Cehia. Creaţiile sale au primit 49 de premii naţionale şi internaţionale. Este Cavaler al Ordinului Steaua României şi în luna mai a fost primit în Ordinul Maltez.
