Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Guvernele tehnocrate sunt o soluţie de faţadă, nu pot impune măsuri concrete

Guvernele tehnocrate sunt un fel de a trişa, întrucât sunt o soluţie de faţadă, sortită din start unei vieţi scurte şi fără posibilitatea de a impune măsuri concrete şi relevante pentru o societate cu nevoi de reformă, a declarat un expert al Center for European Policy Studies.
România a asistat marţi la prima cădere de după perioada postcomunistă a unui guvern al său în urma unei moţiuni de cenzură. În schimb, Europa de Est a fost în 2009 martora mai multor căderi şi schimbări de guvern, începând cu Letonia, în februarie, şi continuând cu Ungaria şi Cehia. În nordul continentului, guvernul din Islanda a fost victima crizei economice la începutul acestui an, iar cel mai recent exemplu, în sud, este cel al Greciei, unde fostul premier Costas Karamanlis a pierdut pariul alegerilor anticipate.
Piotr Maciej Kaczynski, expert în studii politice şi relaţii internaţionale la Center for European Policy Studies (CEPS) din Belgia, a explicat în ce măsură poate să existe o tendinţă a instabilităţii politice cu precădere în Europa de Est, dar a vorbit şi despre motivul căderii guvernului în România şi despre soluţiile care se prefigurează.
Analistul atrage atenţia că o cădere de guvern nu trebuie interpretată într-un mod negativ. "Căderea unui guvern nu este un lucru negativ în sine şi nu se poate spune că numai noile ţări membre au probleme. Să nu uităm de ceea ce s-a întâmplat în Belgia (ţară care mai bine de un an nu a putut forma o coaliţie de guvernământ - n.r.) sau în Grecia", spune polonezul Piotr Maciej Kaczynski.
"Faptul că un guvern pică este un proces democratic natural, se întâmplă tot timpul, peste tot în lume. Chiar şi Margaret Thatcher s-a confruntat cu aşa ceva", a punctat el. Totuşi, Kaczynski consideră că actuala criză politică din România nu are alte fundamente decât "lupta politică" şi viitoarele alegeri prezidenţiale.
Analistul CEPS evidenţiază că instabilitatea politică în Europa de Est vine din capacitatea guvernelor de a rezolva problemele considerate vitale de societate. "Caracteristica comună ce leagă situaţia din toate aceste ţări - Cehia, Ungaria, Polonia, Letonia şi acum România - este că există o anomalie în sistemul politic. Anume incapacitatea acestor guverne de a gestiona anumite schimbări fundamentale. Este vorba o problemă structurală a noilor state membre, întrucât guvernele lor nu par să aibă capacitatea să răspundă la nevoile vitale ale societăţii. Pur şi simplu le lipseşte această capacitate, fără a dori să generalizez, dar asta pare tendinţa", a explicat analistul de la Bruxelles.
În cazul României, în opinia expertului CEPS, aceste nevoi şi priorităţi fundamentale ar trebui să fie lupta anticorupţie. "Prioritatea Guvernului ar trebui să fie lupta anticorupţie şi Mecanismul de Colaborare şi Verificare pe Justiţie (MCV). Guvernul trebuie să creeze condiţiile necesare pentru ca societatea să câştige încredere în sistemul politic şi pentru ca societatea să se dezvolte", a punctat specialistul. El a evidenţiat că lupta împotriva corupţiei este chiar mai importantă decât cea împotriva crizei economice, întrucât un sistem juridic transparent şi de încredere stă la baza unei economii sănătoase.
"Sunt vremuri dificile şi momentan România are nevoie de oameni puternici, de oameni care să acţioneze şi care să îşi asume decizii. Oameni puternici care să facă reforme. Nu poţi lua măsurile esenţiale, dacă eşti slab. Un guvern slab nu poate face reformele necesare şi este necesar ca ţara să îşi recaptete stabilitatea politică în următoarele săptămâni sau luni. Şi vorbesc de o stabilitate politică reală", a subliniat Kaczynski.
Întrebat dacă o echipă guvernamentală alcătuită din tehnocraţi ar fi soluţia pentru România, expertul european s-a arătat sceptic. "Guvernele tehnocrate sunt un fel de a trişa... Când nu mai ai o soluţie politică instalezi un guvern tehnocrat. Ele nu reprezintă soluţii reale şi din start au o viaţă scurtă. Nu vă va fi uşor cu un guvern tehnocrat, uitaţi-vă numai la ce se întâmplă în Cehia. Problema cu aceste guverne este că nu pot lua decizii puternice, pentru că, de fapt, nu aparţin de nimeni şi nimic", a punctat acesta.
"Unele soluţii nu pot fi rezolvate decât în mod politic, iar clasa politică trebuie să îşi asume acest lucru. Sigur, dacă ai un guvern care nu trebuie să realizeze nicio reformă şi trebuie doar să protejeze într-un fel situaţia existentă, atunci acesta poate fi şi tehnocrat. Dar eu cred că România este într-o situaţie în care este nevoie de decizii solide şi puternice, iar acestea au nevoie de implicare politică", consideră Piotr Kaczynski, expert în studii politice şi relaţii internaţionale la Center for European Policy Studies din Bruxelles.




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii