Da, Brăila se depopulează încet-încet, iar fenomenul nu se va opri prea curând. De fapt, cel mai probabil, nu se va opri niciodată. Brăilenii fug din şi de Brăila. Era un fenomen pe care îl conştientizam cu toţii, dar acum există şi statistica oficială care arată cât de gravă este, în realitate, situaţia. Şi vorbim doar despre migraţia internă - mutarea în alt judeţ, înregistrată ca atare în cărţile de identitate ale posesorilor.
De fapt, Brăila se numără printre judeţele în care constant, în ultimii 10 ani, s-a înregistrat o scădere a populaţiei. Şi nu e singurul: sunt 24 de judeţe aflate în această situaţie – printre ele Teleorman, Olt, Gorj, Botoşani, Caraş Severin, Mehedinţi, Sălaj, Tulcea, Buzău, Ialomiţa şi, dacă vă încălzeşte cu ceva, Galaţi.
Pe de altă parte, sunt însă doar 10 judeţe în care, oficial, se consemnează constant o creştere a numărului de locuitori: Arad, Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Giurgiu, Iaşi, Ilfov, Sibiu şi Timiş. (Capitala lipseşte din acest clasament – ba chiar se situează pe primul loc în ţară la pierderea de locuitori – dar asta doar din cauză că Bucureştiul este plin de oameni fără mutaţie în acte şi pentru că mulţi dintre bucureşteni se mută, de fapt, în zonele limitrofe – de aici şi creşterile constante de populaţie înregistrate în Ilfov şi Giurgiu.) Sunt judeţele despre care se vorbeşte des în presa economică, sunt judeţele care polarizează viaţa economică, socială şi culturală românească. Sunt polii de dezvoltare regională şi, după cum se poate observa uşor, cele mai multe sunt din Transilvania (Arad, Bihor, Braşov, Cluj, Sibiu şi Timiş), unul în Moldova (Iaşi), unul în Dobrogea (Constanţa) şi doar două din sudul ţării (Ilfov şi Giurgiu, de fapt puternicul pol economic din zona Capitalei).
Fenomenul este unul cât se poate de clar: câteva judeţe se dezvoltă constant, în timp ce restul decad de la an la an. Un rol în această tendinţă generalizată îl are şi aşezarea geografică, dar este clar că, la fel de mult, contează calitatea umană şi profesională a factorilor decidenţi din zonă (Clujul, de exemplu, era un „exportator” de locuitori pe vremea lui Funar).
Ar trebui să ne mire că brăilenii fug din Brăila? Cei care au văzut şi oraşele spre care fug şi au putut compara Brăila cu Timişoara, Braşov, Sibiu, Arad, Cluj-Napoca, Oradea sau Iaşi, nu au niciun motiv de mirare. Nu e chiar o surpriză.
De fapt, nu trebuie să fii Nostradamus, ca să înţelegi spre ce anume se îndreaptă Brăila: în timp, vor pleca tot mai mulţi dintre cei cu studii superioare şi tot mai mulţi oameni educaţi, care au aşteptări mai mari de la oraşul (sau ţara) în care vor să locuiască, şi vor rămâne în general doar pensionarii, angajaţii la stat, asistaţii social, oamenii cu posibilităţi materiale reduse, interlopii, atârnătorii la scări de bloc şi spărgătorii de seminţe. În 20-30 de ani, în ritmul acesta, Brăila va deveni o umbră a unui mare oraş şi a unui frumos judeţ. O zonă aproape abandonată din toate punctele de vedere.
Şi până când autorităţile – locale şi centrale deopotrivă - nu vor înţelege că trebuie să mai echilibreze cât de cât balanţa dezvoltării economice între regiuni, prăpastia economico-socială dintre judeţele de top şi restul ţării se va căsca şi mai abrupt. Dar s-ar putea ca asta de fapt să le convină şi asta să şi dorească: 10 judeţe dezvoltate (plus Bucureştiul) nu vor putea vota niciodată mai mult decât alte 31 de judeţe sărace şi aflate la mâna lor.
