Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Firmele brăilene de transport călători, pericol de colaps

* transportatorii se plâng că, în condiţiile în care călătorii sunt tot mai puţini, cursele nu mai generează profit ci pierderi financiare * chiar şi aşa, patronii firmelor brăilene de transport călători dau asigurări că trimit maşinile în cursă, pentru a-şi onora licenţele * ei cer, totuşi, ajutor de la Guvern, pentru a nu ajunge în situaţia de a-şi închide definitiv afacerea

 

 

Transportatorii brăileni au fost loviţi în plin de criza generată de actuala pandemie, lipsa călătorilor ameninţând să le împingă, încet dar sigur, afacerile spre faliment. Patronii firmelor din domeniu ne-au declarat că, deocamdată, continuă să îşi onoreze licenţele, trimiţând maşinile în cursă chiar dacă numărul călătorilor este foarte mic. Aceştia speră că guvernanţii vor lua măsuri care să-i ajute să treacă cu bine peste criza care se prefigurează a fi de durată.

Contactat telefonic, reprezentantul firmei de transport „Aventin”, Nicolae Zaharia, ne-a declarat că oamenii evită cât pot de mult transportul în comun. Astfel, pe cursele între judeţe nu mai există călători de circa două săptămâni, în timp ce pe rutele din judeţ abia mai sunt 2-3 persoane care circulă. „Nu mai avem niciun călător pe cursele interjudeţene, de vreo 2 săptămâni. Pe celelalte rute din judeţ, mai sunt câţiva călători. S-a diminuat numărul de călători cu 97%. Şoferii sunt bine, maşinile sunt dezinfectate, respectăm procedurile, dar ce să facem? De când a zis premierul ca oamenii să se ferească de mijloacele de transport în comun, imediat a scăzut numărul călătorilor. Nu ştim ce să facem. Statul nu ne dă nimic”, ne-a declarat Nicolae Zaharia, deznădăjduit.

Şi patronul firmei „Pax”, Alexe Papenov, ne-a spus că deja se merge pe pierdere, dar cu toate acestea se onorează cursele, atât cele intrajudeţene, cât şi cele interjudeţene. „Interjudeţean avem spre Braşov, cinci curse pe zi şi le facem în continuare, chiar dacă suntem pe pierdere. Mai avem doar 30 - 40% călători, faţă de cât aveam înainte de această criză. În judeţ, avem curse pe relaţiile Şuţu, Movila Miresii, Romanu, Oancea, iar numărul de călători a scăzut tot până în jur de 30% din normal”, ne-a declarat Papenov. Acesta spune că firma asigură soluţii pentru dezinfectarea şoferilor şi a maşinilor, însă are probleme cu asigurarea măştilor de protecţie pentru şoferi, deoarece acestea lipsesc de pe piaţă.

Firma „Gebamy” are licenţă pentru patru curse intrajudeţene, spre Sihleanu, Râmnicelu, Custura şi Cazasu, iar reprezentantul firmei, George Baba, ne-a spus că maşinile merg în continuare, deşi numărul călătorilor a scăzut la circa o treime faţă de perioadele normale. „Atât timp cât mai avem călători, facem cursele, chiar dacă numărul acestora este foarte mic”, ne-a declarat George Baba, precizând că firma a asigurat pentru şoferi măşti de protecţie şi mănuşi, iar maşinile sunt dezinfectate la fiecare capăt de linie.

 

Contactat telefonic, preşedintele Camerei de Comerţ Brăila, Ştefan Fusea, ne-a declarat că Guvernul trebuie să mai ia şi alte măsuri pentru ajutorarea sectoarelor private afectate de situaţia de urgenţă, în afara celei de a suporta 75% din plata şomajului tehnic. Acesta ne-a declarat că, pe lângă sectorul HORECA ce este afectat în proporţie de 100% de starea de urgenţă, mai sunt şi alte sectoare, cum ar fi cel al transporturilor, oferindu-ne exemple de măsuri pe care ar putea să le ia Statul pentru ajutorarea sectoarelor afectate. „Hotărârea legată de suportarea a 75% din plata şomajului tehnic este un prim ajutor. A doua chestiune pe care o pot face agenţii economici este renegocierea contractelor de chirie cu proprietarii spaţiilor şi solicitarea suspendării pentru situaţia de urgenţă. Proprietarii trebuie să înţeleagă aceste probleme fortuite, iar dacă acest lucru nu se întâmplă, agenţii economici pot merge în instanţă pentru obţinerea certificatului pentru situaţii de urgenţă, în timp ce proprietarii nu pot rezilia contractele. Guvernul ar trebuie să ia şi alte măsuri, trebuie găsită o soluţie de a da către agenţii economici cei 75% pentru şomajul tehnic acum, pentru că mulţi dintre agenţii economici nu au acei bani. Dacă nu-i dă imediat, când sunt termenele de plată...Acest lucru este valabil şi pentru deţinătorii de spaţii din centrele comerciale şi mall, care în marea lor majoritate nu mai au clienţi. Statul trebuie să amâne plata obligaţiilor către bugetul de stat măcar pentru o lună, apoi pentru încă o lună, din aproape în aproape, până se remediază situaţia. Statul să-şi achite facturile restante. Agenţii economici au de recuperat bani, ei trebuie să-şi asigure un buffer, o rezervă. Statul e creditat încă o dată de agenţii economici prin plata taxelor şi a impozitelor pentru facturi neîncasate chiar de la Stat. Cât despre sectorul bancar, e îmbucurător că mare parte dintre bănci au anunţat măsuri, dar băncile sunt tot private. Aşteptăm să se gândească şi Statul la sectorul privat. Înţelegem că statul are nevoie de bani. Agenţii economici mari care au bani şi îşi pot plăti la timp taxele şi impozitele ar trebuie să beneficieze de reduceri semnificative de 10-15% pentru a-i încuraja să plătească în continuare. Un mix din aceste măsuri solicităm Guvernului. Măsura de suportare a 75% din plata şomajului tehnic nu e suficientă. Trebuie să vină cu altele repede, până pe 25 ale lunii. Am auzit de o măsură a Guvernului de ajutor, şi anume rambursarea TVA. Trebuie să se înţeleagă că nu e un ajutor, e un drept. E o stare de normalitate. Anormal e să nu mi-l dea Statul”, ne-a declarat Ștefan Fusea.

COAUTOR ARTICOL: 



Categorie articol: 

Comentarii