O scrisoare deschisa,
semnata de 20 de asociatii profesionale din agricultura, din 19 judete, a ajuns, ieri, la Presedintia Romaniei, Senat, Camera Deputatilor,
Guvern, principalele agentii nationale de presa, mai multe publicatii centrale, precum si ziare locale din fiecare judet semnatar. Scrisoarea
reprezinta, de fapt, "un apel ferm, de analiza responsabila si initiere de masuri si programe, menite a reda demnitate agricultorului roman
si o perspectiva reala agriculturii romanesti in procesul aderarii la Uniunea Europeana". Asociatiile semnatare sint din judetele: Arges,
Galati,Teleorman, Vrancea, Cluj, Calarasi, Bihor, Bistrita, Covasna, Dimbovita, Tulcea, Iasi, Bacau, Ialomita, Salaj, Botosani, Gorj, Giurgiu
si Braila.
Fermierii cer primelor institutii ale statului sa analizeze responsabil principalele revendicari transmise in timpul
mitingului din 4 aprilie si adoptarea unor masuri in conformitate cu acestea si cu practicile europene.
Explicatia data de semnatari in
legatura cu alegerea acestui mod de comunicare a nemultumirilor este aceea ca sint "dezamagiti de atitudinea reprezentantilor statului si
constienti de dificultatile majore cu care se confrunta agricultura inainte de integrare, dar si de lipsa de interes manifestata de
autoritati in abordarea problemelor".
Ce vor semnatarii scrisorii
Concret, agricultorii vor ca factorii responsabili din
Parlament si Guvern sa acorde o mai mare atentie sectorului agricol, macar acum, in al 12- lea ceas inaintea integrarii. Ei chiar au intocmit
si transmis, dupa inceperea negocierilor cu fostul vicepremier Gheorghe Pogea, un plan de masuri, cu doua componente: masuri urgente si
masuri de perspectiva.
Masurile urgente constau in: plata urgenta a despagubirilor
provocate de calamitatile naturale, la nivelul real
al pagubelor
inregistrate de agricultori, in baza devizelor de cheltuieli elaborate
de Institutul de Economie Agrara (IEA); reducerea
costului
motorinei destinate agriculturii, pina la nivelul practicat in tarile
europene; instituirea, de urgenta, a pretului de
interventie la
griu, la nivelul devizului de cheltuieli, elaborat de IEA; elaborarea
de reglementari urgente privind regimul
irigatiilor, cu deosebire in
zonele Dobrogei si Baraganului, aflate in pericol de seceta;
eliminarea taxei de rovigneta la transportul
tehnologic din
agricultura; modificarea Codului Muncii.
In ceea ce priveste masurile de perspectiva, solicitarile fermierilor s-
au
axat pe: reconsiderarea subventionarii, in concordanta cu
nivelul european de sustinere si cu prevederile Programului de
guvernare;
dezbaterea publica a continutului negocierilor la
capitolul "Agricultura" din Tratatul de aderare la UE; si negocierea,
in baza
interesului national, a permisului de cultivare a plantelor
modificate genetic.
semnata de 20 de asociatii profesionale din agricultura, din 19 judete, a ajuns, ieri, la Presedintia Romaniei, Senat, Camera Deputatilor,
Guvern, principalele agentii nationale de presa, mai multe publicatii centrale, precum si ziare locale din fiecare judet semnatar. Scrisoarea
reprezinta, de fapt, "un apel ferm, de analiza responsabila si initiere de masuri si programe, menite a reda demnitate agricultorului roman
si o perspectiva reala agriculturii romanesti in procesul aderarii la Uniunea Europeana". Asociatiile semnatare sint din judetele: Arges,
Galati,Teleorman, Vrancea, Cluj, Calarasi, Bihor, Bistrita, Covasna, Dimbovita, Tulcea, Iasi, Bacau, Ialomita, Salaj, Botosani, Gorj, Giurgiu
si Braila.
Fermierii cer primelor institutii ale statului sa analizeze responsabil principalele revendicari transmise in timpul
mitingului din 4 aprilie si adoptarea unor masuri in conformitate cu acestea si cu practicile europene.
Explicatia data de semnatari in
legatura cu alegerea acestui mod de comunicare a nemultumirilor este aceea ca sint "dezamagiti de atitudinea reprezentantilor statului si
constienti de dificultatile majore cu care se confrunta agricultura inainte de integrare, dar si de lipsa de interes manifestata de
autoritati in abordarea problemelor".
Ce vor semnatarii scrisorii
Concret, agricultorii vor ca factorii responsabili din
Parlament si Guvern sa acorde o mai mare atentie sectorului agricol, macar acum, in al 12- lea ceas inaintea integrarii. Ei chiar au intocmit
si transmis, dupa inceperea negocierilor cu fostul vicepremier Gheorghe Pogea, un plan de masuri, cu doua componente: masuri urgente si
masuri de perspectiva.
Masurile urgente constau in: plata urgenta a despagubirilor
provocate de calamitatile naturale, la nivelul real
al pagubelor
inregistrate de agricultori, in baza devizelor de cheltuieli elaborate
de Institutul de Economie Agrara (IEA); reducerea
costului
motorinei destinate agriculturii, pina la nivelul practicat in tarile
europene; instituirea, de urgenta, a pretului de
interventie la
griu, la nivelul devizului de cheltuieli, elaborat de IEA; elaborarea
de reglementari urgente privind regimul
irigatiilor, cu deosebire in
zonele Dobrogei si Baraganului, aflate in pericol de seceta;
eliminarea taxei de rovigneta la transportul
tehnologic din
agricultura; modificarea Codului Muncii.
In ceea ce priveste masurile de perspectiva, solicitarile fermierilor s-
au
axat pe: reconsiderarea subventionarii, in concordanta cu
nivelul european de sustinere si cu prevederile Programului de
guvernare;
dezbaterea publica a continutului negocierilor la
capitolul "Agricultura" din Tratatul de aderare la UE; si negocierea,
in baza
interesului national, a permisului de cultivare a plantelor
modificate genetic.
