Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Fermieri in Europa

Sala Mare a Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Braila a fost, ieri, neincapatoare pentru cei peste 100 de fermieri locali dornici sa afle cit mai multe amanunte legate de integrarea in Uniunea Europeana. Evenimentul a fost organizat de Asociatia Producatorilor Agricoli (APA) Braila si a avut drept invitati pe Gheorghe Voicu, directorul Oficiului Judetean de Plati pentruDezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP), Doina Jurubita, directorul sucursalei judetene a Agentiei de Plati si Interventii pentru Agricultura (APIA), Elena Banica, directorul Directiei de Dezvoltare Rurala din cadrul DADR, si Adrian Radulescu, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania - LAPAR. In sala au mai fost prezenti specialisti agricoli, dar si reprezentanti ai celorlalte asociatii profesionale din domeniu sau unitati subordonate DADR. Principalul subiect dezbatut a fost "Modalitatile si conditiile de finantare a agriculturii romanesti dupa 1 ianuarie 2007". Banii europeni vor veni pe 4 axe de dezvoltarePentru a ridica nivelul de trai si productivitatea in mediul rural romanesc, anual, cel putin in primii ani de dupa aderare, Uniunea Europeana va aloca sume consistente tarii noastre. Proiectia bugetara pentru sprijinul european destinat agriculturii Romaniei, in primii 7 ani de dupa aderare, este de circa 7,1 miliarde euro, bani ce vor fi cheltuiti in conformitate cu Planul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), aferent perioadei 2007-2013. Banii europeni vor veni pe 4 axe de dezvoltare, iar sumele aferente primului an, 2007, vor depasi 1 miliard de euro. Gestionarea fondurilor europene destinate agriculturii revine exclusiv celor doua institutii nou infiintate, Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) si APIA. Cele 4 axe se vor concentra pe modernizarea fermelor, protectia mediului, dezvoltarea mediului rural si intarirea coeziunii comunitatilor rurale.APDRP va avea va ca principal obiectiv implementarea tehnica si financiara a Fondului European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) si a Fondului European pentru Pescuit (FEP), iar APIA va raspunde de partea de subventii si plati directe, dar si de realizarea Sistemul Integrat de Administrare si Control (IACS).Agricultura si dezvoltarea mediului rural, prioritati dupa integrareNu este un secret ca dezvoltarea unei agriculturi durabile si a mediului rural reprezinta o prioritate pentru primii ani de dupa integrare, in acest capitol fiind inclusa si partea de procesare a produselor agricole, adica si asigurarea sigurantei alimentare. Pentru ca domeniul este extrem de complex, insa, fiecare axa de dezvoltare se adreseaza unei anumite componente, iar in functie de complexitatea ei sint repartizate si sumele. Astfel, pe axa 1 de dezvoltare, care se va concentra pe creare si modernizare de ferme, procesarea produselor agricole, sprijinirea grupurilor de producatori, infrastructura rurala si consiliere pentru fermieri, vor fi alocate aproximativ 50% din sumele totale ale perioadei 2007-2013. In schimb, axa 2 de dezvoltare, cu circa 25% din bugetul anilor 2007-2013, are drept obiect masurile legate de protejarea mediului. Aici vor fi finantate proiecte legate de agricultura ecologica, de sprijinirea fermelor din zonele cu handicapuri naturale (zonele montane), dar si proiecte de impaduriri de terenuri agricole si terenuri degradate.Plati complementareAxa 3 de dezvoltare (cu aproximativ 22,5% din buget) se refera ladezvoltare rurala, prin crearea de microintreprinderi in mediul rural, promovarea activitatilor non-agricole la tara (precum agroturism saumestesuguri). Tot in cadrul acestei axe vor fi renovate circa 1.200 de sate. Banii vor fi dati pentru renovare de scoli, biserici, centre de comuna sau pentru protejarea patrimoniului cultural al mediului rural romanesc.Axa 4 de dezvoltare este reprezentata de Programul "Leader", careare alocat circa 2,5% din buget. "Leader" are drept scop intarirea coeziunii comunitatilor rurale, prin investitii in special in resursa umana din satele romanesti. Accesarea finantarii se va putea face, insa, numai de catre Grupurile de Actiune Locala (GAL), care reprezinta un parteneriat public - privat la nivelul comunitatilor rurale, alcatuit din administratia publica locala, sectorul privat si ONG. Axele 1, 3 si 4 vor fi gestionate direct de APDRP, iar axa 2, in colaborare, de ambele agentii. "Sumele pe care le vom gestiona noi se numesc plati complementare si vor fi acordate pe baza unor proiecte. Din punctul meu de vedere, pentru noile proiecte nu vor fi prea multe modificari, se va lucra pe aceleasi principii ca si la “Sapard”, ba chiar vom incerca sa mai simplificam procedurile, mai ales in relatia cu producatorii. In plus, vom avea mai multa libertate decizionala la nivel de oficiu judetean, in sensul ca proiectele pina la o anumita suma, inca nu s-a stabilit exact plafonul, vor fi depuse si declarate conforme la Braila, doar pentru proiectele mari urmind sa se mearga la Constanta", a precizat Gheorghe Voicu. Plati comunitare si nationaleIn afara platilor complementare, de la data aderarii, fermerii romani vor mai beneficia si de alte plati comunitare destinate strict productiei agricole, zootehnice sau vegetale. "Acestea se impart in doua categorii: platile unice, la hectar, sau pe cap de animal (mai putin porcul si pasarea) si subventii, acordate in cuantum diferit in functie de cultura sau specie de animale. Pe linga aceste sume, fermierii vor mai primi si ajutoare financiare din partea statului roman, numite plati nationale, acordate in baza Ordinului Ministerului Agriculturii nr. 607/2006. Acestea vor fi gestionate in totalitate de APIA. Pentru implementarea Politicii Agricole Comune - PAC, APIA va avea de gestionat 12 miliarde de euro, din care 5 numai pentru platile directe", a precizat Doina Jurubita.Una peste alta, adunindu-se toate aceste sume, in primii 7 ani de dupa aderare, fermerii romani ar trebui sa cheltuiasca circa 8 milioane de euro/zi. Suma poate fi usor cheltuita, agricultorii romani avind deja experienta Programului "Sapard", numai conditii favorabile sa fie. Cele mai importante probleme pe care cei prezenti le-au identificat ca "oprelisti" in calea atragerii acestor fonduri sint politica bancara, complet diferita de cea din statele europene, noua politica de imbunatatiri funciare, care face aproape imposibila irigarea pe suprafete insemnate, si lipsa unei organizatii agricole puternice care sa lupte pentru drepturile fermerilor, atit la Bucuresti cit si la Bruxelles.




Categorie articol: 

Comentarii