Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

EXTERN: România şi-a exprimat preocuparea, la Viena, faţă de deficienţele existente în aplicarea CFE

România şi-a exprimat joi, la Viena, preocuparea faţă de deficienţele existente în aplicarea Tratatului privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (CFE) - din care Rusia s-a retras unilateral în 2007 - şi a anunţat că este gata să continue eforturile vizând modernizarea acestuia.

Viena a găzduit joi cea de-a patra Conferinţă de evaluare a implementării Tratatului privind Forţele Armate Convenţionale din Europa. În conformitate cu prevederile Tratatului, conferinţa de evaluare are loc la fiecare cinci ani şi are ca obiectiv principal analizarea modului în care au fost implementate prevederile Tratatului CFE şi a documentelor asociate pentru perioada trecută de la conferinţa precedentă (2006).

Tratatul privind forţele armate convenţionale din Europa a fost semnat la Paris, la 19 noiembrie 1990, de 22 state-părţi (Belgia, Bulgaria, Canada, Cehoslovacia, Danemarca, Franţa, Grecia, Germania, Ungaria, Italia, Islanda, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Spania, fosta URSS, Turcia, Marea Britanie şi SUA).

Acesta reglementează limitele maximale pentru cinci categorii de armament convenţional (tancuri de luptă, vehicule blindate, artilerie grea, avioane şi elicoptere de luptă) deţinute de statele NATO şi cele membre ale fostului Pact de la Varşovia. Prin Tratat au fost instituite limitări ale deţinerilor de armament pentru cele două blocuri militare, în mod special în zonele de flanc (regiunile unde cele două blocuri se întâlneau). Scopul esenţial era prevenirea unui nou conflict convenţional pe continentul european.

Ulterior, în 1992, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Republica Moldova, Federaţia Rusă, Ucraina şi Georgia, în calitate de state succesoare ale URSS, au devenit state-părţi la Tratat prin semnarea Acordului de la Taşkent.

În cadrul reuniunii de joi au fost remarcate atât progresele, cât şi carenţele de implementare a Tratatului apărute în perioada de referinţă şi care sunt de natură să afecteze climatul general de încredere şi securitate din Europa, informează MAE.

Delegaţia interdepartamentală a României, condusă de MAE, a subliniat importanţa deosebită a CFE pentru securitatea europeană, precum şi faptul că "România aplică în totalitate dispoziţiile din CFE, respectă plafoanele aplicabile armamentelor convenţionale reglementate de Tratat şi participă la schimbul de informaţii, notificări şi inspecţii".

Totodată, potrivit unui comunicat MAE, a fost exprimată preocuparea faţă de deficienţele existente în aplicarea Tratatului şi disponibilitatea de a continua eforturile vizând modernizarea acestuia, ţinând cont de evoluţiile intervenite în ultima perioadă şi cu respectarea unor principii şi valori de natură să contribuie la consolidarea securităţii europene.

Delegaţia romană a avut, în marja conferinţei, mai multe runde de consultări pe teme relevante cu delegaţiile altor state aliate si partenere, părţi la CFE.

Cea de-a patra Conferinţă de evaluare a implementării CFE a fost prezidată de Republica Moldova, conform regulilor de procedură agreate prin consens.

Delegaţia moldovenească a fost condusă de către viceministrul afacerilor externe şi integrării europene, Andrei Popov, informează un comunicat al diplomaţiei de la Chişinău.

Potrivit comunicatului de la Chişinău, un subiect-cheie al dezbaterilor l-a constituit situaţia creată ca urmare a moratoriului introdus în 2007 de către Federaţia Rusă privind implementarea Tratatului, precum şi căile de depăşire a impasului existent al regimului de control al forţelor convenţionale în Europa.

În declaraţia sa, delegaţia Republicii Moldova a confirmat ataşamentul Chişinăului pentru obligaţiile şi angajamentele stabilite de Tratatul CFE. De asemenea, a fost reconfirmată poziţia oficială cu privire la necesitatea finalizării procesului de retragere de pe teritoriul Republicii Moldova a depozitelor de muniţii ale Federaţiei Ruse, stocate la Cobasna, precum şi a forţelor militare ce asigură paza acestora. În acelaşi context, a fost accentuat imperativul transformării aranjamentului actual de menţinere a păcii într-o misiune civilă multinaţională cu mandat internaţional corespunzător.

Delegaţia moldovenească a confirmat interesul şi disponibilitatea R. Moldova de a participa la eforturile orientate spre revitalizarea regimului de control al forţelor convenţionale în Europa în baza principiilor fundamentale ale dreptului internaţional în domeniu, în particular a principiului privind acordul statului-gazdă pentru staţionarea forţelor militare străine, arată comunicatul de la Chişinău.

Potrivit aceleiaşi surse, delegaţia Moldovei a avut consultări cu Rose Gottemoeller, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA, cu Mihail Ulianov, şeful Departamentului Dezarmare din cadrul MAE al Federaţiei Ruse, cu Nikoloz Vashakidze, prim-viceministru de externe al Georgiei, precum şi cu Cristian Istrate, director general pentru afaceri strategice al MAE al României.

În 1999, la summitul OSCE de la Istanbul, a fost semnată o versiune adaptată a Tratatului CFE, în condiţiile în care, între timp, mai multe state est-europene aderaseră la NATO. Noua versiune a fost ratificată însă de doar patru ţări - Rusia, Belarus, Kazahstan şi Ucraina.

Georgia şi Republica Moldova au refuzat să ratifice Tratatul CFE, cerând retragerea trupelor ruse aflate pe teritoriul lor. La rândul lor, ţările membre NATO au blocat intrarea în vigoare a noii versiuni a tratatului CFE.

În 2007, Moscova a suspendat aplicarea Tratatului CFE, cerând ca ţările membre NATO să ratifice versiunea adaptată a Tratatului CFE şi să-l aplice cu stricteţe. Moscova a reacţionat astfel la extinderea NATO şi la intenţia SUA de a instala în Polonia şi Cehia elemente ale scutului antirachetă.

Presa rusă a scris în octombrie anul trecut că reducerea armamentului convenţional în Europa, inclusiv a celui din România, ar fi una dintre condiţiile întoarcerii Moscovei în Tratatul privind forţele convenţionale din Europa (CFE). Chestiunea reducerii armamentului convenţional ar putea fi negociată cu Rusia în schimbul retragerii trupelor pe care Moscova le menţine în Transnistria, a scris Nezavisimaia Gazeta.

Rusia ar vrea ca NATO să limiteze desfăşurarea de "forţe combative substanţiale" pe teritoriile noilor membre ale Alianţei, a scris şi cotidianul Kommersant. Potrivit cotidianului rus, cererea ar fi fost prezentată într-un proiect de acord de cooperare transmis de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, secretarului general al NATO, în decembrie 2009. Acordul, încă în discuţie, nu a fost făcut public, conform unei înţelegeri. O sursă de la NATO, care a confirmat existenţa acordului, a spus că principalul obstacol în încheierea sa este că termenul "forţe combative substanţiale" nu a fost definit clar. De exemplu, Rusia, care s-a opus desfăşurării scutului antirachetă în Cehia şi Polonia, consideră că forţele SUA desfăşurate prin rotaţie în Bulgaria şi România sunt substanţiale, dar Washingtonul nu este de acord cu aceasta.




Categorie articol: 

Comentarii