Enclava musulmană Srebreniţa, în estul Bosniei, regiune dominată de sârbi, s-a aflat sub un asediu prelungit până la 11 iulie 1995, când forţele sârbe bosniace au preluat controlul.
Preşedintele sârb de atunci, Slobodan Miloşevici, şi liderul sârb bosniac, Radovan Karadzici, au fost mai târziu inculpaţi de TPI pentru fosta Iugoslavie pentru acest masacru. Acum, şi Ratko Mladici, comandantul de atunci, este vizat de aceleaşi acuzaţii.
După dezintegrarea Federaţiei iugoslave, Srebreniţa era unul dintre puţinele oraşe bosniace declarate de ONU drept zonă sigură. Ea se afla sub protecţia a 600 de membri olandezi ai trupelor ONU de menţinere a păcii, când trupele sârbe bosniace au intrat în oraş, au separat bărbaţii de femei şi copii şi i-au dus într-un loc secret. Apoi, a început executarea a 8.000 de bărbaţi şi băieţi.
De atunci, o dezbatere aprinsă are loc: au fost trupele olandeze indiferente sau pur şi simplu lipsite de putere în faţa forţelor sârbe bosniace?. Olandezii au spus mereu că ONU fie nu a autorizat, fie nu i-a echipat pentru a apăra populaţia. Un studiu din 1998, făcut de Ministerul Apărării, a confirmat această poziţie
Un studiu al ONU din 1999 a subliniat însă că membrii Consiliului de Securitate ar fi trebuit să "aprobe o acţiune mai decisivă şi în forţă pentru a împiedica această oroare". Raportul avertiza că trupele ONU de menţinere a păcii nu mai trebuie niciodată desfăşurate în zone în care nu există un acord de încetae a focului sau un acord de pace.
În aprilie 2002, o anchetă independentă de 6.600 de pagini a Institutului olandez pentru Studii de război a acuzat guvernul şi armata olandeză că au desfăşurat trupe fără antrenament şi echipamente adecvate. Guvernul a demisionat. O anchetă parlamentară a confirmat raportul institutului.
Din 2007, rudele celor 8.000 de victime au demarat numeroase procese împotriva Olandei. Grupul "Mamele de la Srebreniţa" a dat în judecată ONU pentru eşecul trupelor sale în a apăra Srebreniţa. Judecătorii olandezi au respins cazul anul trecut, spunând că ONU are imunitate, dar grupul a depus apel.
Curtea districtuală din Haga a respins posibilitatea ca olandezii să fie traşi la răspundere, confirmând poziţia de imunitate sub mandatul ONU. Apelurile sunt în curs.
