Ministrul kuwaitian al comerţului şi industriei a spus într-un discurs la Forumul Economic cu ţările din Golf, care se desfăşoară la Bucureşti, că relaţiile Kuwaitului cu România sunt "istorice". " Poporul kuwaitian preţuieşte ajutorul poporului român faţă de nenorocirea poporului kuwaitian din secolul trecut", a afirmat ministrul Ahmad Rashid al-Haroun.
El a adăugat că întâlnirea de la Bucureşti vizează dezvoltarea relaţiilor dintre ţările din Golf şi Kuwait cu celelalte state din sudul şi estul Europei. "Este convingerea mea că aceste state au disponibilităţi deosebite de investiţie. Am avut întâlniri cu miniştrii interesaţi şi cu preşedintele şi am analizat toate aspectele dezvoltării relaţiilor între CCG şi România", a precizat ministrul.
El a menţionat că marţi a avut "o întâlnire foarte prietenoasă, distinsă" cu preşedintele României şi a avut ocazia să se informeze despre "cursul dezvoltării şi stadiul şi perspectiva relaţiilor dintre România şi statele înconjurătoare". "Trebuie să ne axăm pe anumite relaţii, şi în mod special ca cetăţenii din Golf să obţină vize pentru România. Au existat unele neînţelegeri pentru obţinerea de vize de la ambasadele dumneavoastră din unele din ţările noastre. Excelenţa sa mi-a promis că se va rezolva problema în 30 de zile", a afirmat ministrul Ahmad Rashid al-Haroun.
Ministrul de externe, Teodor Baconschi, a declarat ulterior, răspunzând unei întrebări pe această temă, că România are o politică mai restrictivă în ceea ce priveşte vizele de când a devenit membră UE. "O putem flexibiliza pe categorii socio-profesionale, purtătorii de paşapoarte de serviciu sau diplomatice şi vom face un efort integrat pe toate ţările din Golf, astfel încât reprezentanţii guvernelor şi ai mediului de afaceri să intre în România mai uşor", a promis şeful diplomaţiei române.
Pe de altă parte, ministrul comerţului şi industriei din Kuwait a observat că posibilităţile dintre România şi Kuwait "sunt foarte mari" şi trebuie să fie consolidate mijloacele de comunicare. "E importantă consolidarea cadrului legislativ şi poate este potrivit să menţionez ce am trăit noi în Kuwait, pentru că în unul din state - n-am să-i spun numele - investiţiile noastre nu depăşeau patru miliarde de dolari, dar urmare a unei vizite a şefului acestui stat la noi am reuşit să realizăm liste de colaborare foarte detaliate şi să exprimăm dorinţa sinceră de a dezvolta volumul relaţiilor acestor state şi astfel investiţiile kuwaitiene au sporit din 2004 în 2010 de la patru la nouă miliarde de dolari. De ce să nu fie în ţara dumneavoastră aceste investiţii?", a mai afirmat ministrul kuwaitian al comerţului şi industriei.
El a adăugat că oficialii din Kuwait doresc să deschidă "noi porţi în toate sectoarele de activitate" şi să diminueze toate eventualele obstacole. "Ţinem nu numai să dezvoltăm investiţii în aceste ţări, ci şi să încurajăm investiţiile în ţările noastre. Noi nu avem nevoie de capital, ci de tehnica, de know-how, de posibilităţi de muncă şi cred că toţi participanţii din CCG ştiu că România are toate calităţile pentru cristalizarea acestei relaţii", a conchis ministrul comerţului şi industriei din Kuwait.
Schimburile comerciale dintre România şi Kuwait s-au ridicat în 2010 de 3,53 milioane de dolari. Principalele produse exportate de România în Kuwait sunt produse din oţel (ţevi şi prăjini de foraj, conducte pentru transportul de hidrocarburi) (62 %), tutun (12,2%), lemn şi produse din lemn (10%), vehicule şi mijloace de transport (12%), echipamente mecanice şi electrice, mobilier şi produse chimice (sub 1%), animale vii, covoare, încălţăminte, confecţii şi produse de sticlărie (0,5%).
Importurile din Kuwait sunt ocazionale şi extrem de reduse cantitativ, fiind dictate de oportunităţi de moment şi mai puţin de activităţi comerciale pe termen lung. Din punct de vedere valoric, principalele produse importate din Kuwait au constat in HDEP - polietilenă de înaltă densitate (cca 150.000 USD/2004) şi autovehicule (cca 70.000 USD/2004).
Forumul Economic de la Bucureşti se derulează pe parcursul a trei zile, în perioada 8-10 martie, şi este împărţit pe cinci paneluri, corespunzătoare domeniilor propuse spre colaborare, respectiv: I. energie, resurse naturale: petrol şi gaze naturale; II. infrastructură, construcţii, piaţa imobiliară; III. Turism, sănătate; IV. promovarea de investiţii, comerţ şi IT & C; V. agricultură.
Forumul Economic CCG de la Bucureşti reprezintă prima etapă a unor acţiuni de anvergură în planul colaborării economice între reprezentanţii statelor participante, urmând ca în perioada următoare (sfârşitul anului curent sau în prima parte a anului viitor) să se organizeze o nouă ediţie într-unul din statele membre CCG.
CCG este o uniune politică şi economică a şase state arabe din Golful Persic, ce are cu precădere obiective economice şi sociale.
Creat la 25 mai 1981, din CCG fac parte Bahrain, Kuwait, Oman, Qatar, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite. Iranul şi Irakul, deşi au ieşire la Golf, nu fac parte din organizaţie, fiind excluse, iar Yemenul îşi negociază aderarea.
Toate aceste state, mai puţin Emiratele şi Qatarul, s-au confruntat într-o măsură mai mică sau mai mare în ultima perioadă cu mişcări protestatare, caracteristice lumii arabe de la începutul acestui an. Analiştii sunt de părere că transformările care au loc în prezent în lumea arabă ar putea determina o reaşezare şi o reorientare a investiţiilor şi mediului de afaceri, cu atât mai mult cu cât unele dintre aceste ţări sunt actori-cheie pe piaţa petrolului.
Cu ocazia Formului, ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi, a avut întrevederi bilaterale, marţi, cu Abdallah Al-Hamoudi, ministrul adjunct pentru comerţ exterior din cadrul Ministerului Comerţului şi Industriei din Regatul Arabia Saudită, cu şeica Lubna al-Qasimi, ministrul pentru comerţ exterior din Emiratele Arabe Unite, şi cu Ahmad Rashed Al-Haroun, ministrul comerţului şi industriei din Kuwait.
