De aceea, nu trebuie să mire pe nimeni că Dumitriu este din ce în ce mai îngrijorat de soarta USL Brăila. Cu cât poate să bage mai multe fitile mediatice, cu atât mai bine, zic eu. Şi are şi material didactic, ca să zic aşa, slavă Domnului. Căci într-o alianţă cu Stancu, cum este cazul USL, totul este posibil. După ce i-a dat la o parte pe cei de la PC, conduşi de Obreja, îmi este tot mai clar că Stancu nu se va lăsa până nu îi va încăleca şi pe liberali. Dacă ar fi după Stancu, nu le-ar lăsa liberalilor nici juma de candidatură la primărie, căci de CJ nu cred că poate fi vorba, el fiind cumva moştenitor pe viaţă al tronului de la judeţ. Acum e drept că nici liberalii nu au cine ştie ce candidaţi cu trecere în ochii electoratului, dar parcă se zicea că în USL pesediştii şi leberalii sunt parteneri egali, că se au ca fraţii. Prin urmare, nu ştiu cum se vor pune tacâmurile la masă, cu ocazia alegerilor locale din 2012, dar sunt convins că liberalii vor avea locuri mai mult în picioare, ca să zic aşa.
E, tocmai aici speră probabil Constantin Dumitriu să se producă fractura în interiorul USL. Adică liberalii să se ridice cu pretenţii, să jaoce tare orice-ar fi, iar Stancu să îşi iasă din pepeni şi să facă ce ştie el mai bine: să îi bage pe toţi în aia mă-sii, căci doar nu a ajuns el să cedeze în faţa unor mucoşi, cum le spunea el liberalilor, înainte de facerea marii Uniuni.
