Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

De unde scoatem 4 milioane de euro

* în acest sens, Brăila ar trebui să înapoieze suma de 4 milioane de euro * primarul Simionescu spune că va da ministerul în judecată, deoarece costurile sunt cât se poate de eligibile, singura problemă fiind că ministerul are nevoie de bani şi nu mai ştie de unde să facă rost de ei

Municipalitatea brăileană este somată de Ministerul de Finanţe să returneze 4 milioane de euro. Vestea nu i-a picat tocmai bine edilului-şef Aurel Simionescu, care spune că înţelege nevoia de bani a statului, dar nu acceptă presiuni de genul acesta, total nefondate. Mai clar, primarul a explicat că este vorba de cei 4 milioane de euro cu care, în 2007, s-a convenit să se majoreze contractul încheiat cu firma grecească "Athena", care a realizat canalizarea şi alimentarea cu apă din cartierele mărginaşe ale Brăilei. Proiectul, finanţat parţial cu fonduri europene prin programul ISPA, a costat 17 milioane de euro, însă, la un moment dat, în 2007, s-a decis ca proiectul să mai fie extins pe câteva străzi, iar valoarea acestuia să fie majorată cu 4 milioane de euro, ajungând astfel la un total de 21 de milioane de euro. La momentul respectiv, toată lumea a fost de acord, iar întreaga procedură s-a realizat la Bucureşti de către unitatea care implementa proiectul. Una dintre condiţiile impuse atunci a fost ca CLM Brăila să aprobe faptul că, dacă la un moment dat, cheltuielile pentru care s-au solicitat 4 milioane de euro în plus se vor dovedi neeligibile, atunci municipalitatea să le suporte din propriul buzunar. La 3 ani după, Curtea de Conturi a României a înştiinţat CLM Brăila că în opinia reprezentanţilor săi, care s-au ocupat de supravegherea acestui proiect, costurile nu ar fi eligibile, deci Brăila ar trebui să scoată din pământ, din piatră seacă, 4 milioane de euro. "Cheltuielile care s-au făcut atunci, ştie toată lumea, sunt cât se poate de eligibile. Nu am făcut discotecă din banii ăia, am făcut canalizare, am tras apă, am pus asfalt. Reprezentanţii UE nu au găsit nimic de comentat, dar s-au găsit cei de la Curtea de Conturi a României, că noi românii avem talentul ăsta, să zică că sunt neeligibile. Motivul, că în memorandumul la actul adiţional nu s-a precizat că se va lucra şi pe alte străzi decât cele din memorandumul iniţial şi că s-a trecut doar că se măreşte suprafaţa de la x la y şi cresc costurile de la atât la atât. Eu înţeleg că pe fondul crizei s-au gândit să facă rost de nişte bani, dar nu o să se întâmple asta. Cheltuielile sunt eligibile şi toate procedurile le-au făcut ei la Bucureşti, nu noi aici", a precizat primarul. Acesta a mai adăugat că va angaja nişte jurişti specializaţi în astfel de probleme şi va da în judecată Ministerul de Finanţe, deoarece este inadmisibil ca Brăila să fie găsită ţap ispăşitor doar pentru că ministerul are nevoie de bani. "Soluţia la problema asta e un proces în care vom arăta că lucrările sunt eligibile. Eu nu am nicio îndoială în acest sens. Poate precizările din memorandum ar fi trebuit să fie mai clare, dar ăsta nu e motiv să spui că acele cheltuieli sunt neeligibile. Pentru că situaţia ne depăşeşte, vom căuta ajutor specializat, care să ne rezolve problema", a mai comentat Simionescu.

Cibu a obţinut banii ca să scape cartierele periferice de noroaie

Reamintim că suplimentarea contractului iniţial s-a făcut în vara anului 2007, în timpul mandatului lui Constantin Cibu. În acea perioadă, firma grecească "Athena" intrase într-un impas financiar care punea în pericol finalizarea lucrărilor de canalizare a cartierelor Chercea, Radu Negru şi Brăiliţa.

Conştient că are mari şanse să piardă alegerile din 2008 din cauza problemelor cu care se confruntau locuitorii cartierelor respective, unde zeci de străzi erau săpate şi abandonate, primarul Constantin Cibu declara, pe 10 iulie 2007, că intervenţiile făcute la Ministerul Economiei şi Finanţelor au dat roade şi, cu sprijinul ministrului din acea perioadă, Varujan Vosganian, s-a semnat un adendum la contractul de canalizare a Brăilei. Concret, pe lângă cei 17.7 milioane de euro din contractul iniţial, ce prevedea canalizarea şi asfaltarea a circa 30 kilometri de străzi, se mai adăugau 4,7 milioane euro, pentru încă 7 km de străzi. Extinderea finanţării presupunea şi prelungirea termenului de finalizare a lucrărilor, până în primăvara anului 2008. "În baza prelungirii termenului, firma «Athena» va putea contracta un credit de câteva milioane de euro, cu ajutorul căruia să poată reîncepe în forţă lucrările abandonate în prezent", ne explica primarul Cibu. Potrivit acestuia, Comisia Europeană şi-a dat acceptul pentru adendum, punând, totuşi, o condiţie: Primăria Brăila să garanteze acoperirea sumei de 4,7 milioane de euro, în cazul în care banii se dovedesc neeligibili pentru finanţarea europeană. "Noi avem o Hotărâre de Consiliu Local Municipal în acest sens, aşa că am semnat, fără probleme. Era nevoie de extinderea contractului, pentru a fi incluse în investiţie şi alte străzi decât cele din proiectul iniţial. E vorba despre străzile unde au fost probleme în timpul inundaţiilor de acum doi ani", ne-a declarat Cibu.

Din cauza staţiei de epurare, Brăila ar mai putea fi găsită "datoare" cu alţi 7-8 milioane de euro

De altfel, cei 4 milioane de euro ar putea să nu fie singurii bani care să fie imputaţi Brăilei în perioada următoare. Dacă staţia de epurare, care face parte din acelaşi proiect ISPA ca şi canalizarea şi alimentarea cu apă realizate de "Athena", nu va fi finalizată până la sfârşitul anului, municipalitatea brăileană s-ar putea vedea în postura de a da înapoi cei 7 - 8 milioane de euro cheltuiţi până acum. Reamintim că, prinsă în proiectul ISPA, cu cofinanţare europeană nerambursabilă, staţia de epurare trebuia realizată în perioada 2006 - 2008, termenul limită neputând fi prelungit mai mult de decembrie 2010. La prima licitaţie lucrarea a fost câştigată de firma "Termomecanica" Italia, iar aceasta n-a făcut, practic, aproape nimic, vreme de doi ani. În 2008, contractul cu "Termomecanica" a fost reziliat şi s-a organizat o nouă licitaţie, dar nu de către Guvernul României, cum s-a întâmplat prima dată, ci de către beneficiarul final, în speţă Compania de Utilităţi Publice (CUP) "Dunărea" Brăila. Câştigător a fost desemnat consorţiul turco-german "Sistem Yapi - Passavant" care, conform contractului, este obligat să finalizeze lucrarea într-un an şi jumătate. Având în vedere că pe 31 decembrie 2010 Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare (ISPA) va înceta definitiv în România, asta înseamnă că toate proiectele finanţate prin ISPA trebuie terminate. Pentru proiectele nefinalizate, UE va cere înapoi toţi banii oferiţi ca împrumut nerambursabil. La Brăila, UE a oferit, prin ISPA, în jur de 70 de milioane de euro, pentru trei componente: finalizarea canalului colector, extinderea reţelei de canalizare şi construirea unei staţii moderne de epurare. 21 de milioane de euro au fost plătiţi deja firmei "Athena" care, cu o întârziere de trei ani, a reuşit să termine lucrările la canalul colector şi la extinderea canalizării pe străzile din cartierele periferice incluse în proiect. Suma rămasă ar trebui plătită, etapizat, consorţiului care lucrează la staţia de epurare. Dacă ultima componentă a proiectului, mai exact staţia de epurare, nu va fi gata până în luna decembrie a lui 2010, Brăila ar trebui să returneze banii cheltuiţi până în acest moment cu acest obiectiv, în jur de 7 - 8 milioane de euro. Din nefericire, deşi mai sunt numai 8 luni până la termenul limită al lucrării, din cauza problemelor financiare, consorţiul turco - german nu a realizat decât 12% din lucrări. La ultimele întrevederi cu autorităţile centrale şi brăilene, constructorii au promis că vor face rost de un împrumut extern care să le permită să continue lucrările, însă, până în acest moment, nu s-a făcut public niciun rezultat concret al demersului lor.

Referitor la această situaţie, primarul Aurel Simionescu ne-a declarat: "Din fericire, la Brăila nu le-am dat banii pe ce n-au făcut. Adică le-am plătit fix cât au lucrat, aşadar dacă ar fi să punem răul în faţă, noi nu am avea de returnat decât vreo 7 - 8 milioane de euro. Era mai grav dacă făceau jumătate din lucrare, le dădeam 25 - 30 de milioane de euro şi apoi totul eşua. Mă enervează însă că din cauza unor situaţii de acest gen, în loc să folosim banii aceia pentru străzi, locuinţe, parcuri, ceva... noi îi aruncăm pe fereastră. E la fel ca şi cu datoriile din vechi de la CET, de la «Braicar», de unde mai sunt ele, care înghit bani cu nemiluita, bani care puteau fi folosiţi în alte scopuri".




Comentarii