De ce, pentru România, titlurile de stat se vând greu? "Financial Times" are deja răspunsul: pentru că banii de la FMI ne-au pus o etichetă de ţară cu probleme. De fapt, nu atât împrumutul masiv de 20 de miliarde contractat, ci modul în care aceşti bani sunt cheltuiţi. Investiţiile, principalul motiv pentru care s-a apelat la acest credit, şi-au redus viteza, iar banii se duc pe cheltuieli nepermise: pensii şi salarii, ba chiar şi pe proiecte nejustificate ca preţ - cum ar fi controversatul brand de ţară. O ţară de mâna a doua, a caracterizat situaţia însuşi şeful statului. Iar o ţară de mâna a doua obţine mai greu finanţare externă. Or, la Bucureşti deja se discută de încă un credit de la acelaşi FMI. Mâna a treia?
Premisele nesigure din ţară îi fac pe români să-şi caute cu ceva mai multă disperare de lucru în afară, iar cei care deţin puterea, la fel ca şi cei din opoziţie, nu mai prididesc să se mire şi să se acuze unii pe alţii pentru exod. Oferta de joburi se împarte practic între domeniile IT şi comerţ. Ce ar fi de ales? La un raport deja subunitar salariat/pensionar, scăderea populaţiei active şi reducerea veniturilor acesteia nu înseamnă altceva decât şi mai puţini bani la buget sau, cu alte cuvinte, o adâncire a deficitului pe termen lung în ceea ce priveşte asigurările sociale şi cele de sănătate.
Aşadar, încotro ne îndreptăm? Până una-alta, spre scumpirile de toamnă, care nu vor putea fi evitate nici dacă se schimbă tot Guvernul. Despre ceea ce va fi din iarnă încolo, nu îndrăzneşte nimeni nici măcar să-şi dea cu părerea, darămite să pregătească vreo soluţie de ieşire.
