Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Cum se transformă deşeurile reciclabile în materii prime şi cât de mult ajută asta la protejarea mediului

• dacă sunt aruncate la gropile de gunoi, deşeurile de plastic, hârtie sau sticlă au un impact teribil asupra mediului înconjurător • în schimb, dacă sunt reciclate cu ajutorul tehnologiilor actuale, aduc o mulţime de beneficii, atât economice cât şi de mediu

 

Chiar dacă aşa pare, conceptul de colectare selectivă a deşeurilor nu este atât de nou în România. Încă de pe vremea regimului comunist, pe vremea lui Ceauşescu, s-a pus mare accent pe reciclarea deşeurilor, în special a celor de sticlă, deoarece pe atunci ambalajele de plastic nu erau folosite pe o scară atât de largă. Generaţiile anilor '70 - '80 îşi amintesc de existenţa centrelor de colectare a sticlelor şi borcanelor, unde acestea se primeau contracost, sau de obligaţia elevilor de a preda la şcoală o cantitate de hârtie refolosibilă - caiete, cărţi, ziare, ambalaje etc.

În prezent, conceptul reciclării deşeurilor a revenit în forţă la nivel planetar, date fiind problemele provocate de încălzirea globală sau de poluarea oceanelor. Acum, accentul se pune în principal pe deşurile din plastic, dată fiind folosirea acestui material pe o scară tot mai largă. Nu sunt ocolite, însă, nici deşeurile de sticlă, hârtie sau metal.

Necesitatea reciclării plasticului este dată în principal de faptul că acesta are nevoie de câteva sute de ani pentru a se degrada pe cale naturală, astfel că poluarea pe care o produce este una de mare durată. La nivel global, în jur de 200 de miliarde de kilograme de PET-uri sunt folosite într-un an. E lesne de imaginat, aşadar, ce volum de deşeuri rezultă de aici. Astfel, reciclarea devine foarte importantă. Asta chiar şi în condiţiile în care, deşi reciclarea materialelor din PET foloseşte mai puţină energie şi apă, este de multe ori mai scump procesul decât să produci plasticul de la zero, mai ales atunci când preţul petrolului este mic.

După o sortare corespunzătoare, tehnologiile actuale transformă deşeurile din plastic în  bucăţi de mărimea unor fulgi de porumb, care sunt spălate, uscate şi topite din nou pentru a elimina reziduurile. Bucăţile acestea sunt  folosite la fabricarea unor produse diverse - ambalaje, covoare sau chiar umplutură pentru ursuleţi de pluş. 

Un alt produs reciclabil este sticla. Obiectele din sticlă nu sunt biodegradabile, adică odată aruncate la groapa de gunoi, acolo rămân pe veci, pentru că sticla nu are proprietăţi de descompunere.

Procesul de fabricare a sticlei este un mare consumator de energie, resurse naturale şi generator de gaze cu efect de seră. Materia primă este cântărită şi amestecată, după care este topită în cuptoare speciale, alimentate prin combustibil fosil (gaze naturale sau petrol) la temperaturi între 1300 şi 1600 de grade ce pot urca şi până la 2000 de grade. După care este modelată şi finisată. Poate pare simplu, dar întregul proces este foarte laborios şi de durată.

În schimb, sticla reciclată, transformată în cioburi, are o temperatură de topire mult mai joasă decât cea a materialelor folosite pentru fabricarea iniţială. Studii recente spun că dacă am recicla sticla, s-ar produce cu 20% mai puţine emisii de CO₂, provenite din industria producătoare de sticlă, şi am folosi mai puţini combustibili fosili. Asta cu atât mai mult cu cât sticla poate fi reciclată la infinit fără a-i fi afectată calitatea, cu condiţia ca procesul de reciclare să fie realizat corespunzător şi să nu fie contaminat.

Deşeurile de hârtie constituie, de asemenea, o materie primă a cărei reciclare are un impact deosebit pentru protejarea mediului înconjurător. Consumul tot mai mare de hârtie vine la “pachet” cu o exploatare intensivă a pădurilor. Se estimează că circa 35% din copacii tăiaţi pe întreaga planetă sunt folosiţi pentru producerea de hârtie. De aceea, este foarte important ca deşeurile de hârtie să fie reciclate, mai ales că producerea hârtiei din lemn consumă mai multe resurse decât producerea hârtiei din deşeuri. Studii recente indică faptul că o tonă de hârtie reciclată poate economisi 3.200 litri de apă, 380 KWh energie electrică, 22 de copaci în vârstă de 20 de ani. De asemenea, se evită eliberarea în atmosferă a aproape 850 grame de bioxid de carbon. Aşadar, avantajele pentru mediu sunt: reducerea tăierii de copaci, reducerea consumului de apă şi energie electrică, reducerea poluării aerului şi apelor. Totodată, nu este de neglijat scăderea volumului de deşeuri care ajung la gropile de gunoi.

Pentru o eficienţă crescută, este important ca deşeurile de hârtie să nu fie contaminate cu impurităţi provenite din deşeuri de altă categorie. De aceea, acestea trebuie colectate separat. Se pretează a fi colectate cărţi, ziare, reviste, ambalaje de carton şi hârtie, carton gofrat etc.

La Brăila, există posibilitatea colectării selective pe categorii de deşeuri, prin intermediul modulelor amplasate în cartierele de blocuri. De asemenea, în cartierele de case, operatorii de salubritate au lansat recent programele “sacul galben”, respectiv “sacul verde”, ajutând astfel populaţia să predea deşeurile reciclabile separat de cele menajere.

Colectăm selectiv pentru un mediu curat! Viitorul copiilor noştri depinde de noi!




Categorie articol: 

Comentarii