Minus 20,2 grade Celsius in aer si minus 26,2 grade Celsius la sol. Atit au aratat, ieri dimineata, termometrele Centrului Meteo din cadrul Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Agricola (SCDA) Braila. Pamintul era inghetat pe o adincime de 16 - 18 cm, iar stratul de zapada nu depasea citiva centimetri. Vintul sufla dinspre Nord, cu 10 m/s, iar in rafale cu 16 m/s. La prinz, mercurul a urcat pina la minus 17,6 grade Celsius, prea putin insa - au apreciat specialistii, ingrijorati de soarta culturilor. In lipsa unui strat de zapada protector (grosimea medie a stratului de zapada la nivel de judet este de 3 cm), si la temperaturi atit de scazute, rapita si orzul nu au nici o sansa. Pericolul este foarte mare si pentru griu si orzoaica de toamna, mai ales ca temperaturile scazute sint prognozate pentru un interval lung de timp, citeva zile. "Ger uscat pe sol complet descoperit - mai rau de atit nu se putea", si-a exprimat temerea Gabriel Let, cercetator stiintific al SCDA Braila.
In judetul Braila, in toamna, au fost insamintate circa 85.000 ha, din care: 19.087 ha rapita, 3.909 ha orz, 4.060 ha orzoaica de toamna si 58.020 ha de griu.
Temperaturi excesiv de scazute, sub limita biologica de rezistenta a plantelor
Dupa inghet timpuriu de primavara (iarna 2002-2003), secete acute si persistente (verile 2002 si 2003), grindina si furtuna (vara 2004), ger si viscol puternic (in februarie 2005) si trei valuri de inundatii (2005), a venit rindul temperaturilor excesiv de scazute, sub limita biologica de rezistenta a plantelor, sa distruga culturile fermierilor braileni. Ieri, dupa numai 24 de ore de ger cumplit, producatorii agricoli intrasera in panica - la temperaturi atit de scazute si fara un strat de zapada care sa acopere culturile, rapita, orzul, orzoaica si griul sint in pericol.
"Dar raul cel mare a nu s-a produs inca", a precizat Vasile Suraianu, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Braila. "Acesta a fost abia inceputul. Daca diseara (ieri seara - n.r.) cerul va fi senin, miine dimineata (astazi dimineata - n.r.) va fi si mai ger, probabil vom inregistra, asa cum s-a anuntat, minus 30 grade la sol si minus 25 in aer. In aceste conditii, nu numai rapita, orzul si orzoaica vor avea mari probleme, ci si cultura griului. Daca ar fi existat un strat protector de zapada, culturile insamintate in perioada optima si cu respectarea tuturor verigilor tehnologice ar fi rezistat chiar si la aceste temperaturi, dar asa ne asteptam la pierderi importante de recolta. De aceea atentionez toti producatorii agricoli sa mearga sa verifice culturile, iar cei care au incheiate polite de asigurare sa anunte primariile. Probabil vom solicita activarea Comisiei Judetene si a Comisiilor Locale de Constatare a Calamitatilor", a recomandat Suraianu.
Inghetul de iarna, determinat de temperaturi excesiv de scazute, sub limita biologica de rezistenta a plantelor, nu este un risc cuprins pe lista standard a societatilor de asigurare. El este inclus in lista fenomenelor generatoare de calamitati naturale, despagubite prin Legea nr. 381/2002.
Aproape de minima absoluta - minus 30 grade Celsius
In fata gerului, cea mai sensibila cultura de toamna este rapita, urmata indeaproape de orz si orzoaica. Griul este cel mai rezistent, cu conditia sa fie semanat in perioada optima, sa fie suficient de dezvoltat, sa fie calit si sa fie acoperit de un strat de zapada suficient de gros.
"Rapita rezista pina la minus 15-18 grade Celsius, daca intra in iarna in 6 - 8 frunze, bine dezvoltate dar, mai ales, asemenea temperaturi sa fie inregistrate pe o perioada limitata de timp, cel mult citeva ore, si sa fie acoperita de un starat de zapada de minim 30 cm. La minis 20 grade, fara zapada, rapita a suferit un soc termic, din care nu stim daca isi va putea reveni. In ceea ce priveste sensibilitatea la ger, comportamentul orzului este asemanator cu al rapitei", a precizat Luxita Risnoveanu, cercetator stiintific SCDA Braila.
"Griul de toamna este o planta capabila sa invinga chiar si cele mai grele conditii din timpul iernii, cu o precizare: sa fie semanat la timp, in sol bine pregatit, sa rasara si sa vegeteze bine in toamna, plantele sa intre viguroase in iarna. Poate sa reziste pina la minus 20 grade Celsius, daca nodul de infratire se formeaza la 2 - 2,5 cm, cind plantele au format 1,5 - 2 frati si 4 frunze. Daca stratul de zapada este mai mare de 40 cm, rezista pina la minus 25 grade Celsius", a explicat Elena Banica, cercetator stiintific SCDA Braila.
Conform specialistilor braileni, pentru agricultura judetului nostru, din punct de vedere agrometeorologic, perioada pe care o strabatem reprezinta un virf. Situatia actuala este mult mai critica decit ceea ce s-a intimplat anul trecut cind, la Braila, minimele inregistrate au fost de minus 18 grade in aer si minus 22,5 grade la sol. Minus 25 grade Celsius in aer nu s-au mai inregistrat din 1984.
Statisticile arata insa ca, de-a lungul istoriei, Braila s-a mai lovit de valori critice ale temperaturii: maxima absoluta - in anul 1951, plus 44,5 grade Celsius, si minima absoluta - in 1942, minus 30 grade Celsius.
In judetul Braila, in toamna, au fost insamintate circa 85.000 ha, din care: 19.087 ha rapita, 3.909 ha orz, 4.060 ha orzoaica de toamna si 58.020 ha de griu.
Temperaturi excesiv de scazute, sub limita biologica de rezistenta a plantelor
Dupa inghet timpuriu de primavara (iarna 2002-2003), secete acute si persistente (verile 2002 si 2003), grindina si furtuna (vara 2004), ger si viscol puternic (in februarie 2005) si trei valuri de inundatii (2005), a venit rindul temperaturilor excesiv de scazute, sub limita biologica de rezistenta a plantelor, sa distruga culturile fermierilor braileni. Ieri, dupa numai 24 de ore de ger cumplit, producatorii agricoli intrasera in panica - la temperaturi atit de scazute si fara un strat de zapada care sa acopere culturile, rapita, orzul, orzoaica si griul sint in pericol.
"Dar raul cel mare a nu s-a produs inca", a precizat Vasile Suraianu, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Braila. "Acesta a fost abia inceputul. Daca diseara (ieri seara - n.r.) cerul va fi senin, miine dimineata (astazi dimineata - n.r.) va fi si mai ger, probabil vom inregistra, asa cum s-a anuntat, minus 30 grade la sol si minus 25 in aer. In aceste conditii, nu numai rapita, orzul si orzoaica vor avea mari probleme, ci si cultura griului. Daca ar fi existat un strat protector de zapada, culturile insamintate in perioada optima si cu respectarea tuturor verigilor tehnologice ar fi rezistat chiar si la aceste temperaturi, dar asa ne asteptam la pierderi importante de recolta. De aceea atentionez toti producatorii agricoli sa mearga sa verifice culturile, iar cei care au incheiate polite de asigurare sa anunte primariile. Probabil vom solicita activarea Comisiei Judetene si a Comisiilor Locale de Constatare a Calamitatilor", a recomandat Suraianu.
Inghetul de iarna, determinat de temperaturi excesiv de scazute, sub limita biologica de rezistenta a plantelor, nu este un risc cuprins pe lista standard a societatilor de asigurare. El este inclus in lista fenomenelor generatoare de calamitati naturale, despagubite prin Legea nr. 381/2002.
Aproape de minima absoluta - minus 30 grade Celsius
In fata gerului, cea mai sensibila cultura de toamna este rapita, urmata indeaproape de orz si orzoaica. Griul este cel mai rezistent, cu conditia sa fie semanat in perioada optima, sa fie suficient de dezvoltat, sa fie calit si sa fie acoperit de un strat de zapada suficient de gros.
"Rapita rezista pina la minus 15-18 grade Celsius, daca intra in iarna in 6 - 8 frunze, bine dezvoltate dar, mai ales, asemenea temperaturi sa fie inregistrate pe o perioada limitata de timp, cel mult citeva ore, si sa fie acoperita de un starat de zapada de minim 30 cm. La minis 20 grade, fara zapada, rapita a suferit un soc termic, din care nu stim daca isi va putea reveni. In ceea ce priveste sensibilitatea la ger, comportamentul orzului este asemanator cu al rapitei", a precizat Luxita Risnoveanu, cercetator stiintific SCDA Braila.
"Griul de toamna este o planta capabila sa invinga chiar si cele mai grele conditii din timpul iernii, cu o precizare: sa fie semanat la timp, in sol bine pregatit, sa rasara si sa vegeteze bine in toamna, plantele sa intre viguroase in iarna. Poate sa reziste pina la minus 20 grade Celsius, daca nodul de infratire se formeaza la 2 - 2,5 cm, cind plantele au format 1,5 - 2 frati si 4 frunze. Daca stratul de zapada este mai mare de 40 cm, rezista pina la minus 25 grade Celsius", a explicat Elena Banica, cercetator stiintific SCDA Braila.
Conform specialistilor braileni, pentru agricultura judetului nostru, din punct de vedere agrometeorologic, perioada pe care o strabatem reprezinta un virf. Situatia actuala este mult mai critica decit ceea ce s-a intimplat anul trecut cind, la Braila, minimele inregistrate au fost de minus 18 grade in aer si minus 22,5 grade la sol. Minus 25 grade Celsius in aer nu s-au mai inregistrat din 1984.
Statisticile arata insa ca, de-a lungul istoriei, Braila s-a mai lovit de valori critice ale temperaturii: maxima absoluta - in anul 1951, plus 44,5 grade Celsius, si minima absoluta - in 1942, minus 30 grade Celsius.
