Motorina mai ieftina pentru agricultura, subventii mai mari, comparabile cu cele ale agricultorilor din tarile UE, preturi corecte pentru produsele agricole, ajutor financiar pentru insamintarea culturilor de toamna si sprijin consistent pentru sustinerea activitatii de irigatii. Asta au cerut, saptamina trecuta, fermieri din 14 judete ale tarii. La doar citeva zile dupa, subventiile la irigatii au crescut de la 4 la 7 milioane de lei vechi si... atit. Considerind ca astfel le-a cumparat tacerea, Guvernul a inchis subiectul.
Pentru PSD insa, subiectul nu e nici pe departe inchis. Cum sa lasi din mina, taman acum, in prag de campanie electorala, un subiect atit de fierbinte, mai ales ca, bine gestionat, poate fi aducator de voturi. Asa ca, nici nu au plecat bine agricultorii spre casa, ca PSD-istii s-au si apucat sa incropeasca o motiune de cenzura, pe care au si depus-o, de altfel, la Senat, saptamina aceasta, miercuri, adica exact la o saptamina de la protest. Motiunea simpla "Promisiuni si minciuni - sprijinul acordat agricultorilor de catre Guvernul Tariceanu", urmeaza a fi dezbatuta, saptamina viitoare, marti.
Abia astept. Imi inchipui deja cum se vor incinge spiritele, cum vor plinge PSD-istii pe umarul bietului taran roman, cum vor mai promite ei bani cu carul si apa cu galeata. Cita fatarnicie! Sint convinsa, ii doare in cot si de agricultura, si de taranul roman, dar da bine la imagine sa para ca iti pasa. Ca daca i-ar fi durut, ar fi facut ceva in anii in care au fost la guvernare.
Ma intreb cit tupeu i-a trebuit lui Ilie Sirbu sa mearga in fata protestatarilor, sa promita cite in luna si in stele, cind stie ca a fost cel mai contestat ministru al Agriculturii din ultimii 15 ani. Eu nu neg acuzatiile lui la adresa actualului Guvern, pentru ca asa e, agricultura romaneasca nu e sprijinita. Din Programul "Sapard" s-au infruptat prea putini, si, de regula, cei cu ceva strinsura. Iar bruma de ajutor care s-a dat in vara, e frectie la picior de lemn. Aproape 100 de euro la hectar, si aia dati cu aproape un an intirziere, nu sint bani cu care sa atingi performanta. Sint asa, niste banuti care se scurg printre degetele Guvernului, dupa care prostimea sa saliveze luni intregi si pentru care sa spuna bogdaproste. In fine, mult asteptatul Plan National de Dezvoltare Rurala e si acum incremenit prin birouri, drept pentru care seamana mai mult cu o promisiune de bomboana in ciocolata cu care amagesti copiii, in ideea ca vor fi cuminti. Ce s-a mai dat pe ici, pe colo, de regula a fost inghitit de sectoarele conexe, stiut fiind faptul ca orice subventie, fie ca a fost pentru seminte, ingrasaminte, energie, combustibil, utilaje, a umflat peste noapte pretul acestora, astfel incit, in final, banii au ajuns tot in buzunarele furnizorilor.
Dar, la naiba, in agricultura, sub o forma sau alta, asa a fost si acum 4, 8, 12 ani, si pe vremea Aliantei, si pe vremea Conventiei, si pe vremea PSD-ului, fara ca cineva sa invete ceva din greselile celuilalt. De ce e mai greu acum? Pentru ca, oficial, sintem in Europa. Avem de indeplinit niste sarcini, de respectat niste termene, de dus la bun sfirsit ceea ce ne-am asumat. Oficial, taranul roman e fermier european. Practic insa, viata lui este o continua lupta pentru existenta. Practic, cu 100 de euro la hectar, el nu va ajunge niciodata in Europa.
Pentru PSD insa, subiectul nu e nici pe departe inchis. Cum sa lasi din mina, taman acum, in prag de campanie electorala, un subiect atit de fierbinte, mai ales ca, bine gestionat, poate fi aducator de voturi. Asa ca, nici nu au plecat bine agricultorii spre casa, ca PSD-istii s-au si apucat sa incropeasca o motiune de cenzura, pe care au si depus-o, de altfel, la Senat, saptamina aceasta, miercuri, adica exact la o saptamina de la protest. Motiunea simpla "Promisiuni si minciuni - sprijinul acordat agricultorilor de catre Guvernul Tariceanu", urmeaza a fi dezbatuta, saptamina viitoare, marti.
Abia astept. Imi inchipui deja cum se vor incinge spiritele, cum vor plinge PSD-istii pe umarul bietului taran roman, cum vor mai promite ei bani cu carul si apa cu galeata. Cita fatarnicie! Sint convinsa, ii doare in cot si de agricultura, si de taranul roman, dar da bine la imagine sa para ca iti pasa. Ca daca i-ar fi durut, ar fi facut ceva in anii in care au fost la guvernare.
Ma intreb cit tupeu i-a trebuit lui Ilie Sirbu sa mearga in fata protestatarilor, sa promita cite in luna si in stele, cind stie ca a fost cel mai contestat ministru al Agriculturii din ultimii 15 ani. Eu nu neg acuzatiile lui la adresa actualului Guvern, pentru ca asa e, agricultura romaneasca nu e sprijinita. Din Programul "Sapard" s-au infruptat prea putini, si, de regula, cei cu ceva strinsura. Iar bruma de ajutor care s-a dat in vara, e frectie la picior de lemn. Aproape 100 de euro la hectar, si aia dati cu aproape un an intirziere, nu sint bani cu care sa atingi performanta. Sint asa, niste banuti care se scurg printre degetele Guvernului, dupa care prostimea sa saliveze luni intregi si pentru care sa spuna bogdaproste. In fine, mult asteptatul Plan National de Dezvoltare Rurala e si acum incremenit prin birouri, drept pentru care seamana mai mult cu o promisiune de bomboana in ciocolata cu care amagesti copiii, in ideea ca vor fi cuminti. Ce s-a mai dat pe ici, pe colo, de regula a fost inghitit de sectoarele conexe, stiut fiind faptul ca orice subventie, fie ca a fost pentru seminte, ingrasaminte, energie, combustibil, utilaje, a umflat peste noapte pretul acestora, astfel incit, in final, banii au ajuns tot in buzunarele furnizorilor.
Dar, la naiba, in agricultura, sub o forma sau alta, asa a fost si acum 4, 8, 12 ani, si pe vremea Aliantei, si pe vremea Conventiei, si pe vremea PSD-ului, fara ca cineva sa invete ceva din greselile celuilalt. De ce e mai greu acum? Pentru ca, oficial, sintem in Europa. Avem de indeplinit niste sarcini, de respectat niste termene, de dus la bun sfirsit ceea ce ne-am asumat. Oficial, taranul roman e fermier european. Practic insa, viata lui este o continua lupta pentru existenta. Practic, cu 100 de euro la hectar, el nu va ajunge niciodata in Europa.
