Criza economică muşcă din ce în ce mai adânc din piaţa brăileană a muncii şi, în plus, generează o serie de efecte dure, nebănuite până acum. De la începutul acestui an, prin concedieri colective sau individuale criza a scos în off-side peste 6.300 de brăileni. Unii dintre ei au îndeplinit condiţiile de pensionare sau şomaj. Aproximativ 1.000 de foşti salariaţi au dispărut însă, pur şi simplu, din orice fel de evidenţă pentru că nu se regăsesc nici în statisticile Casei Judeţene de Pensii, nici în cele ale Agenţiei de Şomaj şi nici nu au reuşit să se reintegreze pe piaţa muncii. Unde sunt? Unii, să spunem, au ales calea străinătăţii în căutarea tărâmului făgăduinţei, dar specialiştii estimează că sunt mult prea puţini, întrucât şi în Occident criza a gonit proverbialii "câini cu covrigi în coadă". Iar alţii, din păcate cei mai mulţi, au ajuns la mila familiei. Cum de au ajuns în situaţia aceasta? Iarăşi sunt mai multe variante. Unii au rămas pe-afară întrucât au muncit prea puţin şi nu au avut gradul de cotizare suficient la fondul de şomaj. Mai trebuie adăugată apoi categoria celor care nu au reuşit să intre în şomaj ori să iasă la pensie pentru că angajatorii nu le-au virat contribuţiile la aceste fonduri. Şi, în sfârşit, o altă categorie ar fi cea a foştilor salariaţi care au ieşit din câmpul muncii prin desfacerea contractului în baza unei motivaţii care nu le permite accesul la ajutorul de şomaj, cum ar fi, de exemplu, indisciplina sau demisia. Oricum ar fi, numitorul comun al celor aproximativ 1.000 de persoane este acela că, în prezent, nu au nicio formă de venit. Iar specialiştii în domeniul muncii se tem că, dacă nu se vor găsi soluţii, ei vor ajunge să alimenteze bazinul demografic din care îşi trag seva munca la negru şi, mai grav, infracţionalitatea.
Peste 6.300 de contracte de muncă ieşite definitiv din evidenţa ITM
La începutul anului, aşa cum rezultă din evidenţele Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Brăila, erau angajaţi în baza unui contract individual de muncă peste 61.000 de brăileni, iar numărul acestora a scăzut lunar, în medie, cu aproximativ 800 de persoane. Concret, ianuarie 2009 a început cu un număr total de 61.160 CIM-uri, însă în decursul primelor 8 luni, în mod constant, înregistrările de noi contracte au fost sub nivelul încetărilor, context în care au rezultat lunar fluctuaţii negative. Vârfurile au fost atinse în lunile ianuarie şi februarie când diferenţele dintre CIM înregistrate şi CIM încetate au fost de 1.785, respectiv 1.809 contracte. De asemenea, valori mari s-au mai înregistrat şi în lunile martie, iunie şi august când, în medie, peste 500 de contracte au ieşit din evidenţa ITM. Totalul general pentru întreaga perioadă indică aproximativ 6.300 de contracte. Acest declin se poate observa şi din analiza situaţiei privind numărul de angajatori în evidenţa instituţiei: în ianuarie figurau 6.168 de agenţi economici activi, iar la finele perioadei analizate numărul acestora scăzuse la 5.708. "De la începutul anului şi până în prezent, unii angajatori au anunţat scăderea profitului şi imposibilitatea de a-şi plăti angajaţii, alţii au făcut deja disponibilizări colective sau au dat faliment. Cifrele indică şi faptul că angajatorii renunţă pe cât posibil şi la intenţia de a angaja persoane pe durată nedeterminată, contractele noi fiind încheiate pe perioade determinate", ne-a declarat Victor Voiculeţ, directorul coordonator al ITM Brăila.
3.300 de dosare noi de pensii şi 2.100 dosare noi de şomaj
Din evidenţele Casei Judeţene de Pensii Brăila reiese că, în perioada ianuarie - august 2009, instituţia a înregistrat lunar, în medie, 420 de dosare noi de pensionare. Vârfuri au fost totuşi consemnate în martie când instituţia a primit 510 dosare dar şi în iunie cu 486 dosare şi iulie cu 436 dosare nou intrate în evidenţă. Una peste alta, în primele 8 luni au fost aproximativ 3.300 de dosare noi pentru tot atâţia brăileni. Ar mai trebui precizat că nu toate cele 3.300 persoane au ieşit la pensie direct din câmpul muncii, fiind înregistrate totuşi şi câteva zeci de cazuri în care s-a consemnat, de fapt, trecerea de la o formă de pensionare anticipată la pensionarea la limită de vârstă, ori pensionarea definitivă după pensionarea pe caz de boală. De cealaltă parte, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă avea în evidenţă la finele lunii august 3.521 şomeri indemnizabili, comparativ cu 1.413 persoane la începutul anului. Rezultă aşadar că în perioada de analiză instituţia a contabilizat peste 2.100 de dosare noi de şomaj. Toate aceste date coroborate cu numărul de persoane ieşite definitiv din piaţa muncii indică o diferenţă de circa 1.000 de persoane care, aşa cum am spus, nu se regăsesc în evidenţele ITM, nici ale AJOFM şi nici ale Casei de Pensii. Ce se întâmplă cu aceşti brăileni care, în mod evident nu au nici o sursă de venit? Specialiştii în domeniu spun că aici este pepiniera care alimentează fenomenul de muncă fără forme legale, iar mecanismul este simplu: pe fondul creşterii numărului de persoane disponibilizate şi a presiunii pentru păstrarea locului de muncă, raportul de forţe s-a înclinat din nou în favoarea angajatorului în sensul că ei sunt cei care impun condiţiile. "Oamenii tind să accepte orice fel de compromisuri numai să aibă un venit lunar iar angajatorii vor profita de criză în încercarea de a-şi reduce costurile. Astfel, aceştia din urmă apelează la soluţii cum ar fi trimiterea în şomaj a propriilor salariaţi pentru a-i rechema la muncă, situaţie în care «noii angajaţi» primesc ajutor de şomaj iar diferenţa până la salariul iniţial este suportată de angajator. De asemenea, mai există situaţii în care unii oameni optează să ia indemnizaţia de şomaj şi solicită negaţie din partea angajatorului, dar acceptă un job fără contract de muncă pentru a beneficia în continuare de indemnizaţia de şomaj completată astfel şi de veniturile achitate lunar de patron. Din păcate, astfel de situaţii nu sunt descurajate prin sancţiuni drastice", a spus Voiculeţ adăugând că, în contextul crizei economice, se teme că fenomenul muncă fără forme legale va lua amploare. Directorul ITM Brăila a subliniat însă că instituţia îşi va intensifica acţiunile de combatere a acestui fenomen avertizând că pentru fiecare persoană găsită fără forme de angajare patronul riscă o amendă între 1.500 şi 2.000 lei.
Peste 1.100 de brăileni disponibilizaţi colectiv de la începutul anului
De la începutul anului, 21 de angajatori locali dar şi din alte judeţe au notificat ITM Brăila privind aplicarea unor programe de redresare economică ce presupun şi efectuarea de concedieri colective. Aceste unităţi au renunţat în total la 1.155 de salariaţi, cele mai multe persoane provenind din sectorul confecţii textile ("Mistral Due" - 400 persoane şi "NEO" - 52 persoane) şi construcţii ("Armax SRL - 62 persoane, "Carpatin Group" - 26 persoane, "Luxcon Danube" - 10 persoane, "TMUCB" - Sucursala Brăila - 142 persoane, "Drumuri şi Poduri" - 50 persoane, "Athena" - Sucursala Brăila - 54 persoane şi "Faigheodra Trade" - 20 persoane). Cu număr mare de concediaţi mai apar pe listă şi firme precum "Celhart Donaris" - 103 persoane, "Promex" - 69 persoane, "Romnav" - 56 persoane, "Ceprohart" - 45 persoane, "Senebra" - 44 persoane şi "Electrocentrale" Brăila - 30.
