Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Criminalul doctoriţei Negoiţă a scăpat

* pentru că s-a împlinit termenul de prescriere a faptei, procurorii închid dosarul cu AN * acum, chiar dacă asasinul ar mărturisi public înfiorătoarea crimă, el nu ar mai păţi absolut nimic * pentru că arma crimei nu s-a găsit niciodată şi pentru că nu au avut probe ştiinţifice solide, anchetatorii au avut practic mâinile legate *

Începând de astăzi, asasinul doctoriţei Negoiţă poate să stea cât se poate de liniştit. Oribila faptă pe care a comis-o cu 15 ani în urmă s-a prescris, aşadar oamenii legii nu îi mai pot face nimic, nici măcar dacă el îşi recunoaşte public fapta. De mâine, procurorii vor închide dosarul cu AN. Timp de 15 ani s-au chinuit poliţiştii să-l arunce după gratii pe cel care în ziua de 5 iulie 1996 i-a luat viaţa doctoriţei Mariana Negoiţă într-un mod cât se poate de sălbatic. Criminalul a înjunghiat-o pe femeie de 53 de ori în piept şi i-a tăiat şi gâtul. Ani de zile anchetatorii au luat la scuturat zeci de suspecţi - familia, colegii de serviciu, prietenii sau părinţii pacienţilor pe care îi trata victima, niciunul nu a scăpat de interogatorii, însă totul a fost în zadar.
Din prima clipă, printre suspecţi s-a numărat şi soţul doctoriţei, medicul veterinar Remus Negoiţă. O bună bucată de vreme acesta a fost chiar principalul suspect. Bărbatul, acum în vârstă de 77 de ani, a acceptat anul trecut să vorbească, în exclusivitate pentru "Obiectiv", despre macabra poveste. Remus Negoiţă locuieşte în Siliştea, în casa unei femei pe care o ajută la treabă, asta deşi încă mai este proprietarul apartamentului în care a fost omorâtă soţia sa. Cu fiica sa nu vorbeşte de când s-a descoperit crima iar nepoata şi-a văzut-o doar de câteva ori.

Remus Negoiţă este convins că ginerele său e criminalul

Aşa cum singur declara pentru "Obiectiv" anul trecut, personal a propus nişte suspecţi anchetatorilor, printre ei numărându-se propriul ginere, pe care l-a bănuit că a făcut acest gest ca să pună mai repede mâna pe averea familiei. Astfel, Negoiţă a povestit că pe soţia lui a văzut-o ultima dată în viaţă pe 4 iulie, 1996, cu o zi înainte ca femeia să fie omorâtă. Atunci, soţia sa a venit la Romanu împreună cu ginerele, ca să-i aducă ceva de mâncare şi să-i spună să vină acasă a doua zi, să facă o baie. "Eu eram plecat de 10 zile şi veneam la Brăila pe nepusă masă. Numai două persoane ştiau când eu nu eram acasă în acea zi: el şi soţia mea, iar ea e moartă. Arma cu care s-a comis crima este un trocar, un instrument care se foloseşte în medicina veterinară. Socrul meu l-a adus din Rusia şi era într-o magazie de pe strada Caragiale, unde aveam casa părinţilor. El ştia când urma să vin şi a avut şi instrumentul cu care a făcut treaba asta, care apoi a dispărut din magazie", explica la momentul respectiv Remus Negoiţă. Pentru că anchetatorii nu au găsit însă indicii care ar fi putut duce la această ipoteză, ginerele nu a fost acuzat de nimic.

 

05negoi2
Remus Negoiţă: "Arma cu care s-a comis crima este un trocar, un instrument care se foloseşte în medicina veterinară. Socrul meu l-a adus din Rusia şi era într-o magazie de pe strada Caragiale, unde aveam casa părinţilor"

Victima îşi cunoştea călăul

 

Trupul neînsufleţit al doctoriţei a fost descoperit în ziua de 5 iulie 1996, în propriul apartament situat pe strada Cojocari, de lângă fostul cinematograf "Lyra". În ziua respectivă, medicul pediatru era aşteptat la cabinet, iar pentru că nu a mai ajuns, asistenta a sunat-o pe fiica acesteia, Loredana, gândind că ceva s-a întâmplat, deoarece doctoriţa nu întârzia niciodată la serviciu. Fata a fost cea care a găsit-o pe mama sa, pe atunci în vârstă de 54 de ani, înjunghiată de 53 de ori în piept şi cu gâtul tăiat, într-o baltă de sânge. Loredana a închis uşile apartamentului şi, fără să anunţe Poliţia, a pornit cu soţul ei către casa de vară a familiei, din comuna Romanu, unde se afla tatăl său, pe care îl bănuia de această faptă. Suspiciunile erau legate de faptul că cei doi soţi aveau probleme în căsnicie, motiv pentru care Remus Negoiţă plecase la Romanu, astfel că erau împreună doar formal. În plus, anchetatorii sunt convinşi că asasinul era o cunoştinţă de-a victimei deoarece a intrat nestingherit în apartament, fără să forţeze vreo uşă. Pe lângă faptul că uşa imobilului avea un grilaj metalic, intrarea în scară sau în curtea interioară a blocului nu era accesibilă oricui, întrucât acolo locuiau angajaţi din fosta securitate. De asemenea, criminalul a pătruns în bucătărie şi nu în sufragerie, unde sunt invitaţi oaspeţii. Totodată, pentru că nu a fost luat nimic din apartamentul în care se găseau elctrocasnice, bijuterii, ţigări, băuturi scumpe, jaful a fost repede eliminat ca posibil mobil al crimei.

Criminalul - un bolnav psihic?

Anchetatorii au eliminat pe rând toate versiunile formulate în dosarul "Negoiţă", astfel că în final a rămas una singură: "Omorul putea fi săvârşit de un bolnav psihic" - lucru ce rezultă din numărul mare de lovituri ce i-au fost aplicate femeii. Între timp, toţi poliţiştii care au lucrat la acest dosar s-au pensionat, însă el a fost luat din nou la mână atunci când aceştia au fost înlocuiţi. Cei de acum spun că ar fi avut nevoie de probe ştiinţifice pentru a rezolva acest caz, probe care au fost imposibil de obţinut. "S-a lucrat la dosar, din punctul de vedere al cercetării penale, al anchetei, dar ne lipsesc probele ştiinţifice (amprente, urme biologice care să stabilească ADN-ul autorului) ce sunt incontestabile. Au existat peste 30 de suspecţi şi anume persoane care au avut într-un fel sau altul legături cu victima. Soţul acesteia a devenit suspectul principal în urma neconcordanţelor apărute la testul cu poligraful", explica, în 2010, pentru "Obiectiv", un poliţist din rândul anchetatorilor. Sursa citată mai preciza atunci că, chiar dacă autorul ar recunoaşte până la prescrierea faptei săvârşirea crimei, tot nu ar putea fi acuzat de nimic, deoarece lipsesc celelalte probe. O şansă de reuşită ar fi fost dacă s-ar fi găsit arma crimei, însă acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.
Apartamentul în care Mariana Negoiţă a fost măcelărită arată ca o capsulă a timpului. Nimic nu a fost mutat din loc din ziua de 5 iulie. Remus Negoiţă nu a mai locuit niciodată acolo, iar geamul de la bucătăria în care femeia a fost găsită fără suflare a rămas de atunci deschis. Casa arată la fel ca în ziua în care corpul femeii a fost găsit fără suflare înconjurat de sânge. Singura diferenţă - praful şi mizeria adunate în anii de zile în care nu s-a făcut curăţenie. Pe pereţi atârnă încă tablourile din care Mariana Negoiţă zâmbeşte fericită alături de soţul ei, în ziua nunţii.




Categorie articol: 

Comentarii