Crimă odioasă în centrul oraşului, la Asociaţia Naţională a Surzilor, filiala Brăila, şi un criminal cu sânge rece în libertate. O brăileancă de 41 de ani, mama unei tinere de 19 ani, angajată de ani de zile ca referent social la asociaţie a fost găsită fără viaţă, într-o baltă de sânge. Victima a fost lovită cu bestialitate în zona capului, cu un obiect contondent rămas încă neidentificat, având faţa desfigurată. Femeia care îi ajuta pe surdo-muţi să se facă înţeleşi faţă de ceilalţi, Elisabeta Dogărescu, a fost ucisă ieri, în jurul prânzului, chiar în timp ce se afla la locul de muncă. Ea venise de dimineaţă la serviciu, iar poliţiştii cred că a fost ucisă între orele 12.00 şi 13.00. Crima a fost descoperită de către un membru al asociaţiei care a venit la sediu pentru a o lua pe femeie. Anunţul a fost făcut la Poliţie, la ora 13.05, prin serviciul 112. La faţa locului s-a deplasat imediat echipa operativă formată din poliţişti de la Serviciul de Investigaţii Criminale, procurorul criminalist şi medicul legist, care au izolat zona şi au demarat cercetările. Ore în şir, oamenii legii au prelevat probe de la locul crimei şi au stat de vorbă cu vecinii, încercând să dea de urma criminalului, fiind ajutaţi şi de doi câini de urmă. Imaginea femeii desfigurate i-a şocat până şi pe anchetatori, care au spus că aceasta era de nerecunoscut. 
Medicul legist a precizat că victima prezenta mai multe lovituri cauzatoare de moarte, în zona capului, însă nu a putut preciza cu ce fel de armă a fost ucisă. Fiica Elisabetei Dogărescu, în vârstă de 19 ani, a fost anunţată despre tragedie şi a venit la sediul asociaţiei, însă a leşinat chiar la intrare şi a fost dusă la spital. Ieri, la închiderea ediţiei, poliţiştii încă prelevau probe de la locul odioasei crime şi se pare că întocmiseră şi un cerc de suspecţi. Poliţiştii şi procurorul criminalist au refuzat să ofere vreo declaraţie presei, preferând să îşi continue cercetările. Procurorul criminalist Mircea Ionescu, cel care coordonează ancheta în acest caz, nu a dorit să facă niciun comentariu, spunând doar că are foarte mult de lucru.
Oamenii care locuiesc în apropierea asociaţiei au rămas şocaţi când au auzit că femeia care lucra ca translator a fost ucisă cu bestialitate de o persoană necunoscută. Unii dintre vecini o cunoşteau pe Elisabeta Dogărescu doar din vedere, însă ştiau că era o femeie de treabă, fără probleme în familie. "Lucra de mulţi ani aici, era căsătorită şi avea o fată. Nu o cunoşteam foarte bine, dar o salutam. Îmi aduc aminte, cu câţiva ani în urmă, că mi-a împărtăşit bucuria când fata îi intrase la liceu. Era translator, nu vorbeam prea des cu ea, dar mă mai duceam pe la asociaţie şi o ştiam. Ea îi ajuta pe surdo-muţi, pe la medic, la Tribunal, ştia limbajul semnelor. Nu ştiu cine a putut să îi facă rău. În zilele de marţi, joi şi duminică, ei aveau program cultural la asociaţie, veneau şi jucau table, se auzea muzica. Aseară (n.r. - 25 august) cred că au fost aici, o fi rămas peste noapte acolo, nu ştiu. Paznicii de la Liceul de Artă ar trebui întrebaţi, poate au auzit zgomote peste noapte sau în timpul zilei", au spus cei care locuiau în apropiere. Membrii Asociaţiei Surzilor au fost oripilaţi de vestea morţii teribile a Elisabetei, cea care le-a afost alături ani în şir şi i-a ajutat să comunice cu ceilalţi. Mai grav este faptul că, deocamdată, cazul a rămas cu autor necunoscut. Poliţiştii nu exclud varianta unei tâlhării, deşi, la prima vedere, din sediul instituţiei nu dispăruse nimic. Vom reveni.
Femeia lupta pentru drepturile surdu-muţilor
Elisabeta Dogărescu lucra de aproape 10 ani la Asociaţia Naţională a Surzilor Filiala Brăila, ca translator autorizat, luptând pentru drepturile persoanelor cu deficienţă de auz şi vorbire. Deşi avea un salariu foarte mic, ea nu a refuzat niciodată o solicitare din partea membrilor asociaţiei, chiar dacă, uneori, cererea venea după terminarea orelor de program. "Sunt zile în care sunt numai pe teren deoarece îi însoţesc peste tot: la medic, la diverşi agenţi economici, instanţe judecătoreşti, poliţie, poştă, comisii sociale, deoarece sunt unicul lor reprezentant. Toate aceste lucruri le fac cu plăcere şi cu dragoste deoarece, pentru mine, aici este cea de-a doua casă. Mi-a fost greu la început, dar, cu timpul, am reuşit să-i înţeleg. Cel mai tare mă doare faptul că societatea nu este încă pregătită să-i înţeleagă şi să-i accepte. Îi acceptă doar ca şi colegi sau vecini, dar foarte puţin ca prieteni sau posibili membri în familie", declara Elisabeta Dogărescu, în urmă cu câţiva ani, pentru "Obiectiv - Vocea Brăilei".
