Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Contracte fictive, pagubă de 150.000 lei la amanet

• procurorii au trimis-o în judecată pe Mihaela Moşescu, în vârstă de 50 de ani, după ce în perioada 2012 - 2014 a încheiat peste 200 de contracte de amanet fictive, prin intermediul cărora a sustras sume consistente de bani • femeia era angajata unei case de amanet din municipiu, iar întreaga ei activitate a ieşit la iveală în momentul în care patronii s-au decis să facă un inventar • aşa au descoperit că în locul multor bijuterii din aur erau mărgele, gablonţuri ori monede

 

O brăileancă de 50 de ani a fost trimisă în judecată, după ce timp de mai mulţi ani a prejudiciat casa de amanet la care lucra cu peste 157.000 lei. Procurorii au stabilit că femeia întocmea contracte fictive, iar în locul bijuteriilor din aur erau “amanetate” gablonţuri, monede ori mărgele. Acuzaţiile care i se aduc sunt delapidare şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Deşi a încercat să se apere în faţa anchetatorilor, aruncând vina pe o altă persoană care i-ar fi furat bijuteriile din seif, această variantă nu a putut fi confirmată cu dovezi, fapt pentru care dosarul înaintat spre soluţionare Judecătoriei Brăila o are în “rol principal”.

Maria Moşescu s-a angajat în anul 2011 la o casă de amanet cu sediul pe Calea Galaţi, în municipiu. Nu a trecut prea mult timp până când şi-a început activitatea infracţională, iar din 2012 şi până în 2014, angajata a întocmit pe puţin 200 de contracte fictive, folosind date nereale şi chiar falsificând semnături ale aşa-zişilor clienţi. Oamenii legii au intrat pe fir abia după ce administratorii societăţii comerciale au depus plângere, în septembrie 2014. Aceştia au reclamat faptul că angajata Mihaela Moşescu a înlocuit bijuteriile de aur cu mărgele şi gablonţuri, sustrăgând astfel din gestiunea firmei aproximativ 3.000 grame de aur şi a întocmit contracte fictive, însuşindu-şi suma de 243.363 lei.

Şefii Mihaelei au descoperit “minunăţia” în toamna anului 2014, când au făcut un inventar. Atunci au constatat faptul că din 240 de contracte de amanet lipsesc din plicuri bunurile gajate ori au fost identificate gablonţuri şi monede ori chiar lipseau plicurile cu totul.

Anchetatorii au luat la mână fiecare contract şi l-au verificat la sânge. Contractele aveau valori mari, de la 300 lei până la 14.700 lei. Totodată, au găsit “piese de puzzle” importante în anchetă, reuşind să stabilească, la final, modalităţile prin care fosta angajată şi-a păcălit patronii. Au fost situaţii când contractele erau întocmite pe un nume, CNP-ul era inventat - deci cu siguranţă nu aparţinea “titularului”, iar seria şi numărul de buletin aparţineau altor persoane. Spre exemplu, un contract de amanet în sumă de 6.000 lei încheiat între societatea respectivă şi M.G., s-a dovedit a fi fals. CNP-ul nu era atribuit niciunei persoane, iar actul de identitate fusese emis pe numele altcuiva. În aceeaşi situaţie este şi contractul de amanet în sumă de 14.700 lei. Însă, printre cele 240 de acte verificate, au fost identificate şi persoane reale, numai că acestea ori nu au amanetat niciodată bunurile înscrise în document, ori nu şi-au recunoscut semnătura. Anchetatorii au reuşit să stea de vorbă cu mai mulţi martori, unii dintre ei afirmând că au amanetat cel puţin o dată bijuterii la casa de amanet respectivă, numai că şi-au recuperat bunurile în momentul în care au achitat comisioanele şi suma de restituire. În schimb, aceştia nu şi-au recunoscut semnăturile pe contracte şi nici bunurile menţionate. În realitate, o persoană amanetase o brăţară, iar după ce a plătit taxele aferente, a reintrat în posesia ei. În contract, aceasta amanetase lanţuri de aur, iar în plicuri fuseseră introduse gablonţuri. Au mai fost cazuri când clienţii nu şi-au mai putut recupera bunurile, deoarece nu-şi achitaseră la termen comisioanele, moment în care societatea comercială a devenit noul proprietar al bijuteriilor. Fosta angajată s-a folosit de numele acestor clienţi, dar şi de datele lor personale şi le-a întocmit alte contracte.

 

Una le-a zis şefilor, alta anchetatorilor

Imaginaţia Mihaelei nu s-a oprit doar aici. Nu se ştie cum, dar a făcut rost inclusiv de datele personale ale unei brăilence care, în realitate, nu a trecut niciodată pragul acelei case de amanet, dar “amanetase” diverse bijuterii.

Pentru că au existat foarte mulţi clienţi care nu şi-au recunoscut semnăturile pe aşa-zisele contractele, a fost făcută inclusiv expertiza, iar rezultatele au arătat că Mihaela Moşescu semna în locul “titularilor”, potrivit anchetatorilor. Aceştia au mai stabilit că salariata a plătit în mod fictiv în numele şi pentru societatea comercială angajatoare suma totală de 157.389,82 lei, pe seama plăţii şi încasării de sume către şi de la clienţi fictivi, în urma încheierii contractelor cu persoane închipuite.

Iniţial, la inventar, inculpata le-a arătat şefilor un contract încheiat între ea şi o altă casă de amanet în valoare de 10.250 lei, dar şi alte două acte încheiate între o altă persoană, care-şi desfăşura activitatea în aceeaşi clădire, dar la o altă societate comercială, şi casa de amanet, în valoare de 3.135 lei şi, respectiv, 1.422 lei. Explicaţia a fost că femeia care îşi desfăşura activitatea în aceeaşi clădire avea nevoie de bani, aşa că împrumutase bijuteriile de la Mihaela Moşescu, urmând să le returneze ulterior.

În faţa anchetatorilor, fosta angajată a declarat cu totul şi cu totul altceva, ba chiar a învinuit-o pe colega de “clădire” că i-ar fi sustras bunurile din seif cu ajutorul cheilor potrivite. Totuşi, Mihaela nu le-a spus oamenilor legii de ce nu a anunţat poliţia. Ba mai mult, s-ar fi hotărât să acopere singură pagubele produse de “jaf”, prin întocmirea contractelor fictive, urmând să depună şi banii în momentul în care-i avea. Anchetatorii au mers şi pe această pistă, dar nu s-a confirmat.

Deşi casa de amanet angajatoare a Mihaelei Moşescu a estimat prejudiciul la 243.363 lei, anchetatorii au stabilit pagubele la nivelul sumei de 157.389,82 lei, asta după ce au analizat în detaliu documentele.

În acest context, procurorii au trimis-o în judecată pe Mihaela Moşescu, în stare de libertate, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de delapidare şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Dosarul a fost trimis spre soluţionare Judecătoriei Brăila.




Categorie articol: 

Comentarii