Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Consiliul Fiscal critică politica bugetară a Guvernului

Rectificarea bugetară confirmă o scădere a veniturilor, dacă se exclude impactul unor swap-uri, dar nici noile proiecţii nu arată clar cum se vor acoperi găurile de încasări din primul semestru şi nici viitoarele minusuri din CAS, ceea ce va impacta pe viitoarele bugete, apreciază Consiliul Fiscal.
Revizuirile negative ale estimărilor de venituri bugetare pe anumite agregate şi majorările compensatoare de venituri cu caracter temporar vor crea presiuni suplimentare la nivelul construcţiei bugetare din anii următori în vederea încadrării în ţintele de deficit, este de părere Consiliul Fiscal.
"La nivelul veniturilor bugetare, propunerea de rectificare are în vedere majorarea acestora cu 1,54 miliarde lei, însă după ajustarea pentru impactul schemei de stingere în lanţ a arieratelor faţă de BGC (cu impact pe TVA şi contribuţii sociale) şi al modificării de tratament contabil al operaţiunilor de vânzare-cumpărare de bunuri din rezerva de stat (cu impact la nivelul veniturilor de capital) ce majorează artificial veniturile cu 1,66 miliarde lei, încasările apar drept revizuite uşor negativ, respectiv cu 128 milioane lei", se arată în opinia privind rectificarea bugetară transmisă de Consiliul Fiscal.
Consiliul fiscal remarcă faptul că revizuirile negative de estimări de venituri bugetare sunt concentrate la nivelul unor agregate al căror nivel din acest an sunt de natură să influenţeze proiecţiile acestora din anii următori, iar majorările compensatoare de venituri sunt într-o măsură semnificativă temporare - legislaţia cu privire la impozitarea suplimentară a veniturilor din liberalizarea preţului gazelor naturale expiră la finele anului curent, iar veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră sunt prin definiţie temporare (engl. one-off).

Presiuni suplimentare pe buget

Astfel, acest fenomen este de natură să creeze presiuni suplimentare la nivelul construcţiei bugetare din anii următori în vederea încadrării în ţintele de deficit, mai ales dacă este luat în calcul şi impactul nefavorabil la nivelul încasărilor bugetare pe care este de aşteptat să-l genereze măsurile discreţionare, precum scutirea de impozit a profitului reinvestit şi reducerea CAS la angajator.
În plus, execuţia bugetară la 6 luni şi propunerea de rectificare conţin extrem de puţine elemente care să poată conduce la optimism cu privire la posibilitatea ca o acoperire a minusurilor de venituri generate de modificările legislative mai sus menţionate să poată fi realizată pe seama îmbunătăţirii eficienţei colectării.
În pofida subperformanţei de proporţii în absorbţia de fonduri europene nerambursabile al căror beneficiar final este statul - comparativ cu programul semestrial, gradul de realizare la venituri este de 49%, în timp ce la nivelul cheltuielilor este 51% - propunerea de rectificare nu modifică estimările iniţiale cu privire la acestea, se arată în comunicatul Consiliului.
Estimările privind încasările din TVA, eliminând impactul schemei de stingere în lanţ a obligaţiilor restante faţă de BGC nou-introduse (692 milioane lei), sunt revizuite descendent cu 1,75 miliarde de lei. La finele primului semestru acestea se situau sub nivelul programat cu 1,54 miliarde lei, însă parte din această deviaţie este explicabilă prin diferenţa între execuţia prezumată şi cea efectivă a schemei iniţiale de stingere în lanţ de tip swap a obligaţiilor faţă de BGC în sumă de 850 milioane de lei (168 milioane lei), precum şi de amânarea cu trei luni a introducerii accizei la combustibil (164 milioane lei), factori care nu vor genera deviaţii similare şi în al doilea semestru al anului.

Dezastru la fondurile UE

În opinia sursei citate, estimările din proiectul de buget apar drept extrem de puţin probabil a se materializa. Deşi această nerealizare nu ar trebui să conducă la o majorare a deficitului, ci dimpotrivă, în condiţiile în care nerealizarea proiectelor de investiţii implică atât cereri de rambursare mai mici, cât şi economii în ceea ce priveşte cheltuielile de cofinanţare şi cele neeligibile, nereuşita în absorbţia fondurilor europene nu este în mod evident dezirabilă, date fiind costurile în ceea ce priveşte creşterea economică atât din perspectiva efectelor directe, cât şi a celor propagate, precum şi riscurile majore de dezangajare definitivă a acestor fonduri.
De asemenea, Consiliul fiscal reaminteşte că proiectul de rectificare bugetară nu include impactul reducerii cu 5 pp. a CAS datorat de angajator de la 1 octombrie, aprobat de Parlament, dar nepromulgat de Preşedinte, cu un impact de 850 de milioane lei la nivelul deficitului bugetului consolidat.

 




Categorie articol: 

Comentarii