Salariaţii din sănătate care se pensionează pentru limita de vârstă primesc o indemnizaţie egală cu două salarii de bază avute în luna pensionării. Aşa argumentează conducerea Spitalului Judeţean Brăila venitul net obţinut în luna aprilie de un fochist care a primit aproape 40 de milioane lei vechi, sumă în care se regăseşte şi plata concediului de odihnă neefectuat. Conducerea spitalului mai consideră şi că veniturile nete făcute publice pe site-ul instituţiei pot părea şocante la prima vedere, dar ele cuprind anumite sporuri legale ale salariaţilor din sănătate, precum şi plata orelor de gardă efectuate de personalul medical. "S-a ajuns la acest venit având în vedere că s-a pensionat şi, conform Contractului Colectiv de Muncă, la pensionare se primesc două salarii, i s-a făcut lichidarea şi i s-a plătit concediul de odihnă cuvenit pentru anul în curs, fochistul având salariul de încadrare de 890 lei, cu sporul de vechime de 25% şi prevenţia de 11%", a explicat ec. Delia Coman, directorul RUNOS al Spitalului Judeţean. Muncitorii angajaţi la unitatea spitalicească au un salariu de încadrare cuprins între 800 şi 1.200 lei, a mai precizat sursa citată.
Cel mai mare venit net în luna aprilie plătit la Spitalul Judeţean, conform datelor de pe site-ul instituţiei i-a revenit directorului medical, dr. Cristian Pricop, care a încasat 8.667 lei (aproape 87 de milioane lei vechi). În acest caz, salariul de încadrare este de 3.800 lei, la care se adaugă 50% indemnizaţia de conducere, 20% spor de vechime, 11% sporul de prevenţie. În afară de norma de bază, de 140 de ore, medicul a efectuat 88 de ore de gardă, pentru care a primit 2.060 lei. Managerul spitalului, dr. Ştefan Mihăilescu, are un salariu de încadrare de 4.500 lei, încadrarea făcută de Ministerul Sănătăţii, la care se adaugă 55% indemnizaţie de conducere, 25% spor de vechime, 11% sporul de prevenţie. Un medic primar are o încadrare de 2.199 lei, iar venitul poate varia între 3.500 şi 4.000 lei, în funcţie de numărul de ore de gardă. "Medicii efectuează foarte multe ore de gardă, în jur de 100 sau chiar mai mult, atât în timpul săptămânii, când efectuează 19 ore, cât şi sâmbăta şi duminica, când efectuează 24 de ore, ei stau aici aproape non stop. Muncesc foarte mult, de aceea am un respect deosebit pentru medici", a subliniat ec. Delia Coman. Deoarece nu au voie să facă gărzi, medicii rezidenţi au venituri foarte mici, comparabile cu ale unui muncitor. Astfel, un medic rezident din anul I are un salariu de încadrare de 1.010 lei , cel de anul II, 1.201 lei, anul III, 1.343 lei.
În ceea ce priveşte personalul TESA, salariile de încadrare variază între 890 lei, pentru un referent fără studii superioare şi 1.400 lei, pentru un economist cu cea mai mare vechime.
Dacă sporul de prevenţie, de 11%, se acordă din 2008 pentru tot personalul din sistemul sanitar, sunt sporuri care diferă de la secţie la secţie, între 75%, în cazul UPU şi ATI şi 15%, marea majoritate a secţiilor. La asistentele medicale se adaugă 15% sporul de ture, iar pentru zilele în care lucrează sâmbăta şi duminica primesc un spor de 100%.
Conducerea spitalului se plânge că are prea puţini angajaţi
Conducerea spitalului a ţinut să justifice şi numărul angajaţilor TESA şi al muncitorilor, care se ridică la aproximativ 250, ceea ce nu este deloc puţin, în condiţiile în care numărul medicilor este 150, iar al asistentelor şi infirmierelor, 1.200. Concret, sunt 118 angajaţi TESA, însemnând serviciile personal, contabilitate, financiar, statistică, informatică, administrativ, aprovizionare, secretariat, tehnic, achiziţii, buget. "Aprobate prin normativ, de către Ministerul Sănătăţii avem 128 de posturi TESA şi noi suntem 118. Toţi angajaţii TESA lucrează aici, dar deservesc absolut toate cele 6 pavilioane, corpurile A, B , C, D centrele Dudeşti şi Viziru. Sunt zeci şi zeci de lucrări de făcut lunar, situaţii, raportări la minister, tot aici ţinem la zi şi 2.000 cărţi de muncă, trebuie înregistrate toate modificările legislative, sunt sute de cereri de eliberări de adeverinţe pentru oameni care au lucrat aici şi au nevoie la stabilirea drepturilor de pensie, este un volum mare de activitate", a spus ec. Delia Coman. De asemenea, sunt 85 de muncitori care lucrează în ture, normativul aprobat în urmă cu doi ani de Ministerul Sănătăţii fiind de 148 de astfel de posturi. "Avem fochişti pentru centrala termică (11), muncitori la staţia de oxigen, electricieni (11) , instalatori sanitari (4), electromecanici şi lăcătuşi (8), liftieri pentru cele 8 lifturi, telefoniste pentru ambele corpuri, muncitori care asigură neutralizarea deşeurilor (3), muncitori necalificaţi (11), tâmplari, zidari, zugravi (10) etc. Toţi aceşti 85 de oameni lucrează în 3 ture şi este obligatoriu să asigurăm toate pavilioanele. Conform Codului Muncii, cel care a lucrat în tura de noapte, a doua zi este liber. Când spui 100 de oameni, par mulţi, dar când stai să-i numeri şi să-i pui pe toate corpurile şi să vezi că trebuie să le asiguri libere, concedii, este complicat", a declarat directorul RUNOS.
