Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Comoara irosită

* recent, consilierii locali brăileni au aprobat un plan de urbanism zonal, ce prevede o serie de investiţii prin care turismul ar renaşte * nimeni nu ştie, însă, când vor fi realizate aceste investiţii * faptul că primăriile Brăilei şi Chiscaniului se târăsc de ani de zile în judecată, pentru dreptul de încasare a impozitelor în staţiune, nu ajută deloc la schimbarea situaţiei deplorabile a acestui obiectiv turistic de importanţă naţională

În sfârşit, putem spera că Şi-a întors Dumnezeu faţa şi spre staţiunea Lacu Sărat! În urmă cu câteva zile, Consiliul Local Municipal Brăila a aprobat un Plan de Urbanism Zonal care promite să schimbe din temelii staţiunea şi să o transforme într-un obiectiv turistic de interes naţional. Iată câteva dintre prevederile acestui plan: crearea unui sens giratoriu la intrarea în staţiune, din DN21 (drumul naţional 21 Brăila-Slobozia); crearea unui al doilea acces auto în staţiune, din DC8 (mai exact dinspre drumul comunal ce trece prin spatele lacului); modernizarea traseelor auto şi pietonale existente şi realizarea unor artere noi; realizarea de locuri de parcare noi, cele existente fiind insuficiente în cazul unor manifestări de amploare, ce implică o mare aglomerare de vizitatori; oglinzi de apă, fântâni arteziene, reabilitare spaţii verzi; un nou complex hotelier, la intrarea dinspre DN21; motel în vecinătatea accesului din DC8; vile în zona de nord, între cele trei alei carosabile existente şi propuse pentru modernizare. Seria minunilor nu se opreşte aici. Planul de urbanism mai propune realizarea unor spaţii pentru cultură, cum ar fi pavilion de muzică, sală polivalentă, cazinou, amfiteatru; spaţii comerciale; extinderea mănăstirii "Sf. Pantelimon", cu spaţii de dezbateri pentru elevi şi muzeu religios; construcţii sportive - teren de fotbal, pistă de atletism, terenuri de sport cu vestiare, bazin olimpic şi piscine, locuri de joacă pentru copii, skateboard; recondiţionarea spaţiilor verzi existente şi realizarea unui parcurs pietonal prin pădure, în legătură cu aleile învecinate. Odată realizate toate aceste investiţii, Staţiunea Lacu Sărat va fi de nerecunoscut. Întrebarea e, însă: când se va întâmpla asta? "În viitor", răspund autorităţile, doar că nimeni nu poate să spună cu exactitate când anume în viitor. Primarul Aurel Simionescu ne-a explicat că PUZ-ul votat de consilierii locali nu face decât să reglementeze harta viitoarelor investiţii ce vor fi făcute în staţiune. Concret, în PUZ se specifică unde e voie să se mai construiască hoteluri, unde trebuie făcute vilele, unde se poate face stadion, piscină, alei noi etc. Se stabileşte, deci, cadrul legal pentru realizarea investiţiilor. Când se vor face investiţiile, cu ce bani şi cine le va face, asta e altceva. "Pe latura de utilităţi, infrastructură, trebuie să investească autoritatea publică responsabilă cu administrarea staţiunii. Spaţiile de cazare sau divertisment pot fi realizate şi cu investiţii private, dar strict în locaţiile prevăzute în PUZ. Există, în acest moment, interes privat în ceea ce priveşte realizarea unor noi spaţii de cazare, dar nu se poate spune când anume se va concretiza ceva", ne-a declarat primarul Brăilei.

12lacusa1
În multe privinţe, staţiunea a ajuns o paragină a ceea ce a fost cândva

Bătaie pe dreptul de a încasa taxe

Marea problemă a staţiunii este, la ora actuală, litigiul existent între primăriile Brăilei şi Chiscaniului. Atât municipiul, cât şi comuna învecinată îşi dispută dreptul de a administra acest obiectiv turistic şi de a încasa taxele şi impozitele aferente activităţilor desfăşurate aici. Lacu Sărat se află pe raza unităţii administrativ-teritoriale (UAT) Chiscani, însă, încă de la înfiinţare, staţiunea a fost administrată de Primăria Brăila. De câţiva ani, cele două administraţii sunt în proces, iar justiţia încă nu a dat un verdict. Un nou termen este programat abia în luna octombrie a acestui an, ceea ce face ca încă un sezon estival să fie pierdut, din punctul de vedere al clarificării situaţiei şi demărării unor investiţii de modernizare. De fapt, la cum decurg lucrurile în prezent, este foarte posibil ca multe alte sezoane să fie irosite: după ce justiţia va da o decizie, va trebui ca primăria care va avea câştig de cauză să întocmească proiecte pentru modernizarea infrastructurii - conducte de apă şi canalizare, alei, parcări etc -, apoi să caute fonduri, să facă licitaţii, să încredinţeze lucrările unor firme mai mult sau mai puţin agreate de anumiţi şefi din administraţia locală. După cum ne-au demonstrat-o de atâtea ori practicile actuale, toate acestea pot dura ani de zile, timp în care staţiunea va continua să se degradeze, devenind o umbră din ce în ce mai palidă a ceea ce a fost odată.
Există, ce-i drept, cel puţin teoretic, anumite tentative din partea autorităţilor locale din Brăila şi Chiscani, de a urgenta accesarea de fonduri europene. Se tot discută, de o bună bucată de vreme, despre crearea unei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară Chiscani - Brăila, în care, pe lângă cele două primării, să fie implicat şi Consiliul Judeţean. Respectiva asociaţie ar trebui să se ocupe de administrarea staţiunii şi de realizarea investiţiilor. "Pe această formulă, am putea să accesăm mai uşor fondurile necesare. După ce justiţia va da un verdict, primăria câştigătoare va prelua conducerea asociaţiei", spune primarul Simionescu, iar primarul Chiscaniului, Ion Crăciun, se declară întru totul de acord cu acest enunţ. Ambii primari declară că vor să facă asocierea şi că au încuviinţarea preşedintelui CJ pentru a trece la fapte. Proiectul se află, însă, în continuare doar în stadiul de intenţie. Nu s-a semnat niciun document, nu s-a parafat nimic concret, iar timpul trece în defavoarea staţiunii.

12lacusa2
Administratorul plajei, "Unita Turism", promite de ani de zile că o să facă investiţii în modernizare

Perla Bărăganului a ajuns o paragină

Obiectivul turistic Lacu Sărat a cunoscut şi vremuri mult mai bune. Perioada de glorie a fost între cele două războaie mondiale când faima puterii tămăduitoare a lacului era atât de mare, iar staţiunea era atât de cochetă încât afluxul de turişti din ţară şi străinătate atinsese cote greu de controlat. Numărul uriaş de vizitatori a determinat autorităţile vremii să ia măsura limitării dreptului brăilenilor de a efectua băi. Astfel, ca să rămână loc pentru turişti, în anii '20 ai secolului trecut localnicilor li s-a stabilit un plafon maxim de 1.500 băi reci şi 1.500 băi calde pe sezon. Literatura de specialitate, citată şi de autorii PUZ-ului aprobat de CLM, relevă faptul că, în perioada aceea, staţiunea avea amenajată pe malul lacului o plajă foarte modernă, dotată cu construcţii de lemn pentru cabine de schimb haine, cu terasă pentru răcoritoare, cu spaţii de joacă pentru copii, cu umbrele, şezlonguri, precum şi bazine amenajate în lac. Lângă plajă, aleea principală a staţiunii era străjuită de copaci cu coroana bogată, iar tramvaiul care venea dinspre Brăila înconjura un superb rondou cu flori. De ambele părţi ale aleii erau amplasate construcţii bine armonizate, cu regim de înălţime parter plus etaj şi mansarde de tip franţuzesc, cu donjoane sau foişoare în colţuri sau în axul clădirii, cu ferestre înalte şi balcoane franţuzeşti sau cu dantelărie de fier forjat. Posibilităţile de distracţie erau numeroase şi selecte: restaurantul Casino, Bazarul Elitei, Marele Restaurant Principesa Maria, Restaurantul Vila Regală, Restaurantul Englez sunt doar câteva dintre locaţiile cu mare vogă în epocă.
În prezent, staţiunea a pierdut strălucirea de altădată. Locul vechilor vile a fost luat de hoteluri construite în perioada comunistă, cu arhitectură tipică anilor '70. Ici-colo, au apărut şi câteva vile şi pensiuni mai noi, fără a se păstra, însă, armonia stilistică de pe vremuri. Cu excepţia zonei unde se află biserica de lemn construită pe timpul administraţiei lui Anton Lungu, care este cât de cât bine organizată peisagistic, restul staţiunii a căzut într-o evidentă degradare. Aleile sunt pline de găuri, mobilierul stradal este vechi, rupt şi murdar, fosta fântână de la intrarea în staţiune, realizată pe locul fostului chioşc muzical, este nefuncţională, iar o parte din spaţiile verzi au încăput pe mâna unor noi proprietari care le-au îngrădit cu împrejmuiri improprii caracterului staţiunii afectând astfel, fără discernământ, peisajul ce ar trebui să respecte anumite reguli de sistematizare, după cum remarcă şi specialiştii care au întocmit planul de urbanism zonal. Este de referinţă cazul unei porţiuni din fostul "Parc Englez", ce făcea odinioară deliciul vizitatorilor, care a fost retrocedată pe vremea administraţiei Cibu. Deşi nimeni nu-şi mai aminteşte ca acolo să fi fost altceva decât spaţiu verde, autorităţile locale au găsit de cuviinţă să-i dea terenul unui bucureştean care revendica nişte foste proprietăţi. După ce a primit spaţiul în cauză, noul proprietar a ridicat un gard, rupând, practic, fostul parc englezesc în două. În prezent, zona îngrădită pare abandonată, fiind năpădită de vegetaţia care a crescut nestingherit.

"Turiştii nu mai vin!"

Nu se poate spune că, la ora actuală, staţiunea nu primeşte turişti. În marea lor majoritate, însă, aceştia sunt bătrâni care vin la tratament cu bilete primite de la Casa de Pensii, la hoteluri precum "Flora", deţinut de "Unita Turism", sau "Lacu Sărat", al Casei Naţionale de Pensii. Puţinele pensiuni private existente în staţiune nu prea mai au clienţi din rândul turiştilor veniţi la băi. "Noi avem clienţi cazaţi, însă aceştia nu au venit aici ca turişti. Cei mai mulţi sunt angajaţi ai unor firme care au lucrări în desfăşurare. Unii lucrează la demolarea unor hale, pe platforma chimică a fostului combinat de la Chiscani, alţii muncesc la amenajarea noului Carrefour din Hipodrom. S-au cazat aici, pentru că sunt preţuri mai convenabile şi este mai multă linişte. În anii trecuţi, cazam turişti, veniţi în special din Moldova, însă anul acesta n-a mai venit lumea la băi ca altădată", ni s-a spus la recepţia pensiunii "Sabrina".
Lipsa turiştilor tineri este de înţeles, odată ce condiţiile din staţiune şi de pe plajă nu sunt nici pe departe ceea ce ar trebui să fie. Plaja - administrată de firma privată "Unita Turism" SA - nu mai seamănă deloc cu amenajarea cochetă şi ultramodernă din anii '20. Conducerea "Unita Turism" promite de mai bine de zece ani că o să investească în modernizarea plajei. Se vorbeşte despre iarbă sintetică, duşuri cu apă caldă, vestiare, un nou solar pentru nudişti şi alte aspecte destinate să sporească gradul de confort al turiştilor. Până una-alta, nici vara asta nu s-a schimbat mare lucru pe plajă. În ciuda condiţiilor nu foarte bune, numeroşi brăileni aleg, totuşi, să stea la soare şi să să se ungă cu nămol, în special în week-end-urile toride. În cursul săptămânii, plaja administrată de "Unita Turism", unde se intră contra a 5 lei, pentru adulţi, şi 2 lei, pentru copii, rămâne mai mult goală.
Singurul solar existent în staţiune este administrat de o firmă privată şi este destinat exclusiv femeilor. Preţurile sunt tot 5 lei pentru adulţi şi 2 lei pentru copii, iar condiţiile nu excelează. În plus, doamnele şi domnişoarele care preferă nudismul sunt deseori "asaltate" de tot felul de perverşi. Obsedaţii smulg scânduri din gardul de protecţie şi strigă obscenităţi sau fac gesturi deplasate, demonstrând că vremurile pe care le traversează acum staţiunea nu sunt marcate doar de delăsare, ci şi de un grad sporit de nesimţire.

Lacul miraculos

Potrivit specialiştilor, Lacu Sărat prezintă importante rezerve de nămol sapropelic şi apă minerală hipertonică, conţinând compuşi ai sulfului, clorului, sodiului, magneziului, bromului. Toate acestea concură la tratarea bolilor reumatismale degenerative, inflamatorii (spondiloze cervicale, dorsale sau lombare, artroze, poliartroze, tendonite, tendimiozite, periartrite), boli ginecologice (insuficienţa ovariană, cervicita cronică), dermatologice (psoriasis, ichthyosis, dermatita kertotică, neurodermatite), endocrine (benigne, hipotiroidism, hipoovarianism pubertal), afecţiuni ale sistemului nervos periferic (pareze uşoare, neurite, sciatică şi sechele după poliomelită), respiratorii (bronşite cronice, traheolaringite, laringite) şi alte boli.
Ion Tănase, administratorul hotelului "Flora", foarte bun cunoscător al lacului şi al puterii sale de vindecare, ne-a explicat că proprietăţile curative ale nămolului sunt îmbogăţite de o specie de crustaceu, artemia salinas, care trăieşte în lac. "Este foarte important ca aceste crustacee să se degradeze într-un mediu anaerob, după ce mor. Prin aerarea apei se degradează substanţele curative din nămol, de aceea hidrobicicletele sunt interzise pe lac", ne-a explicat Ion Tănase.
Lacu Sărat este un lac pluviatil, un rest al Dunării care s-a izolat, cu mii de ani în urmă, în zona Vărsătura. Cercetările în domeniu au stabilit că izvoarele salifere vin din zona Râmnicu Sărat, în pantă, către Dunăre. Nimeni nu ştie cum apar şi de unde ies ele din pământ, în ciuda legendelor potrivit cărora ar fi existat persoane care puteau localizau aceste izvoare. În anii secetoşi, nivelul lacului scade foarte mult. Au fost perioade când el a secat complet, apoi şi-a revenit, în urma ploilor şi a reapariţiei izvoarelor freatice. Fiind vorba despre o resursă minerală cu regim special, alimentarea lacului din alte surse decât cele naturale este interzisă prin lege. Reamintim că, în 2009, când nivelul lacului scăzuse foarte mult, conducerea Consiliului Judeţean Brăila a luat decizia de a-l alimenta cu apă din canale de irigaţii. Decizia respectivă a fost sancţionată de Agenţia de Resurse Minerale Galaţi.




Comentarii