Sute de preşcolari bat în fiecare toamnă în zadar la porţile grădiniţelor. Ei nu mai au loc şi aşteaptă un an sau chiar doi să intre în sistem. Părinţii sunt disperaţi, vin cu lacrimi în ochi la educatoare, acestea cedează uneori, pentru că îi înţeleg şi le primesc copiii peste numărul maxim aprobat în planul de şcolarizare. Astfel se ajunge la situaţia incredibilă în care o grupă de grădiniţă are chiar peste 30 de copii. Îşi poate imagina cineva cum este să stăpâneşti o clasă cu 30 de prichindei, care vor toţi odată să întrebe ceva, să vorbească sau să se ducă la toaletă? Şi totuşi, educatoarele se descurcă, unele chiar fac treabă excelentă, încât sunt extrem de căutate. Cu toate aceste eforturi ale cadrelor didactice, sute de copii rămân, totuşi, pe afară. Practic, în Brăila, nu există grădiniţă cu program prelungit care să nu aibă o listă de aşteptare cu câţiva zeci de copii sau chiar cu peste 100, iar cele cu program normal sunt încărcate la maxim.
Părinţii plătesc ajutoare de educatoare în clasele supraaglomerate
Cea mai gravă situaţie din Brăila este la Grădiniţa nr. 51, din Amsamblul Buzăului, unde pe lista de aşteptare sunt 140 de copii. Aceasta este singura grădiniţă dintr-un cartier în care mii de tineri au primit locuinţă. Firesc, dacă au copii şi vor să şi muncească, trebuie să-şi ducă micuţii la grădiniţă, numai că nu au unde. Deja în grădiniţa din cartier sunt chiar şi 30 de copii într-o grupă.
Această situaţie, din păcate, se întâlneşte în mai toate grădiniţele cu program prelungit din oraş. Sunt supraaglomerate şi acest fapt are două consecinţe: grădiniţele îşi pierd autorizaţiile sanitare de funcţionare pentru că nu au voie cu mai mult de 20 de copii la grupă, iar procesul instructiv-educativ lasă de dorit. "Din cauza efectivelor foarte mari de copii este greu de lucrat pe grupuri mici, atâta timp cât nu mai există şi un alt adult în clasă. Noi primim copiii, dar cinci în plus la grupă înseamnă un efort suplimentar din partea educatoarei şi o calitate mai scăzută. Este o realitate. Fiecărui copil i se poate aloca într-o zi mai puţin timp, însă avem multe educatoare cu gradul didactic I care găsesc soluţii rezonabile pentru problemele de la clasă. Ele apelează la colaborarea cu părinţii. Când au timp aceştia vin la grădiniţă şi pot ajuta la supravegherea copiilor. Părinţii devin astfel ajutoare de educatoare. La grădiniţa nr. 37 există o Asociaţie a Părinţilor care a hotărât să sprijine financiar angajarea unui ajutor de educatoare. Aceste tinere sunt alese dintre cele care au terminat Liceul pedagogic şi nu au post sau care mai sunt încă studente şi pentru ele este oportun pentru că e un fel de practică", a explicat inspectorul Ecaterina Palade. Această soluţie rezolvă problema calităţii, dar nu şi pe cea a autorizaţiei sanitare sau cea a sutelor de copii rămaşi pe afară. Şi la Grădiniţa nr. 6, tot cu program prelungit, care se află în centru, într-o zonă cu ceva mai puţini rezidenţi tineri, există o listă de aşteptare cu cinci copii. Directorul Steliana Radu a precizat că are aprobat prin planul de şcolarizare 120 de locuri, dar a mai admis încă 30 de copii, adică sunt cu 25% mai mulţi micuţi decât ar trebui. "Numărul cererilor a început să crească sensibil din 2003, astfel că am ajuns acum ca 80% dintre locuri să le ocupăm cu copii din zonă, iar restul sunt copii ai angajaţilor care lucrează la diferite instituţii, tot în zonă", explică directorul Steliana Radu. La grădiniţele de stat masa unui copil poate costa în jur de 150 lei, iar educaţia este gratuită.
Ciudat este faptul că, deşi în grădiniţe este mare aglomeraţie, numărul de copii înscrişi este sub cel aprobat prin planul de şcolarizare, cu puţin ce-i drept. Astfel, prin planul de şcolarizare s-au aprobat 10.393 locuri şi sunt înscrişi 10.200 de copii. Teoretic, ar trebui să mai fie locuri. Practic, nu mai sunt. "Planul de şcolarizare a fost aprobat pentru numărul maxim de copii la grupă, şi în acest moment numărul de copii înscrişi este mai mic decât numărul de locuri aprobate, dar în mediul rural numărul de copii la grupă este mai mic şi astfel se pierd nişte locuri", a explicat inspectorul Ecaterina Palade.
Creşele, asaltate de cereri
Pentru segmentul de vârstă 0 - 3 ani situaţia este şi mai grea. Din zecile de creşe care existau înainte de 1989 la Brăila, acum au mai rămas doar trei, în Concordiei, în Obor şi aproape de gară, în care pot intra maxim 200 de copii. Alţi 120 de copii sunt pe listele de aşteptare. La creşa din Obor, din cele 80 de locuri, 40 sunt pentru program săptămânal şi 40 pentru program prelungit zilnic, aşa cum este şi la celelalte două creşe. Aici părinţii plătesc doar 100 de lei lunar mâncarea. Educaţie nu se face aşa ca la grădiniţă, pentru că sunt copii foarte mici, dar cei mici sunt învăţaţi să se spele pe mâini înainte de a mânca, li se formează reflexele şi învaţă chiar şi poezii de câte o strofă, pe care o spun când se fac serbări. "Înainte erau 11 creşe, în afară de cele ale întreprinderilor: Progresul avea două, Combinatul alte două, Şantierul Naval. Acum avem trei creşe şi liste de aşteptare cu zeci de nume. Părinţii ştiu că nu sunt locuri şi vin devreme să rezerve un loc. S-a discutat despre construirea de creşe, Primăria cunoaşte situaţia şi sper să găsească o rezolvare", a spus directorul creşelor brăilene, Tiţa Mihăilă.
Grădiniţele particulare nu sunt căutate de părinţi
O soluţie pentru părinţii disperaţi este grădiniţa particulară, dar şi aici oferta este slabă. Sunt doar două grădiniţe particulare, una dintre ele având deocamdată doar program normal.
La Grădiniţa "Fantezia" taxa la programul normal este de 250 de lei, iar la prelungit este de 500 de lei. Sunt 20 de locuri program normal şi 40 program prelungit. Tot mobilierul este nou, pătuţuri şi lenjerii frumoase, cameră de joacă, de servit masa, după toate regulile. Se pare însă că părinţii nu sunt interesaţi de această ofertă. Cursurile au început abia la 1 octombrie cu doar câţiva copii la programul normal, în timp ce la programul prelungit nu s-a înscris nimeni. "Iniţial, la programul normal, în taxă erau incluse şi opţionale şi o gustare sănătoasă, nu cu ce vin copiii de acasă. Părinţii au refuzat, aşa că am rămas doar pe pachetul educaţional, 250 de lei, în care sunt incluse şi rechizitele. Pe viitor nu ne rămâne altceva de făcut decât să educăm părinţii, să-i convingem că oferta noastră e avantajoasă şi pentru copii, şi din punct de vedere financiar", a spus directorul Steluţa Stamate.
La cealaltă grădiniţă particulară, "Free children" copiii au deocamdată program normal, însă cât de curând se pregăteşte şi pentru program prelungit, pentru că au cerut părinţii. Educatoarea Zoe Iorgoveanu spune că aici a dorit să realizeze o grădiniţă de cinci stele. Totul este nou, adaptat copiilor, mobilierul de lemn, parchet de stejar, totul realizat din materiale naturale. Copiii au cameră de dormit, cameră de joacă, o casă a păpuşii realizată într-o clădire întreagă, cameră de servit masa, sală de gimnastică şi chiar un pian. Fiecare sală de clasă are propria toaletă de serviciu. Acum grădiniţa este frecventată de trei grupe de câte 14 copii, de la 8.00 la 13.00. Avantajul este că tot procesul instructiv-educativ se desfăşoară în limba engleză. Cursurile au început pe 1 septembrie, iar taxa lunară este de 350 de lei, la care se adaugă opţionalele, gustarea de dimineaţă şi 100 de lei pe an pentru rechizite. Pentru programul prelungit taxa poate depăşi chiar 800 de lei. "Noi ne-am propus să facem educaţie prin joc, să ajutăm copiii să înveţe şi limba engleză. Pe cei foarte mici, care nu vorbesc încă bine româneşte întâi îi învăţăm corect limba română şi mai aşteptăm cu engleza. Pentru opţionale oferim limba engleză intensiv, franceză, germană, unde se plăteşte 10 lei ora. Dacă vor, ei mai pot studia pian, balet, arte marţiale, tenis de câmp", a precizat directorul Zoe Iorgoveanu.
Clădiri dezafectate, reabilitate şi transformate în grădiniţe
Lipsa acută de grădiniţe din oraş este cunoscută de Primărie, însă actuala stare economică a oprit aproape toate proiectele. Pentru că existau foarte multe cereri în zona Brăiliţa, în curtea Şcolii "Kogălniceanu" a fost înfiinţată o grădiniţă cu 80 de locuri într-o clădire veche, în care funcţionaseră atelierele şcoală. La alte două grădiniţe, nr. 40 şi 50 au fost începute lucrările, însă din lipsă de bani totul s-a oprit. "Dorinţa noastră este să continuăm aceste proiecte, ştim că este nevoie de grădiniţe, dar trebuie să avem şi banii necesari. Deocamdată, am înfiinţat acea grădiniţă pe lângă Şcoala «Kogălniceanu» şi vom încerca să găsim soluţii similare pentru zonele unde sunt foarte multe cereri, să transformăm unele clădiri dezafectate în grădiniţe, însă pe lângă cantitate ne dorim şi calitate", ne-a declarat viceprimarul Doiniţa Ciocan.
