Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Cea mai mare investiţie în irigaţii din ultimii 30 de ani

* primele două etape ale proiectului, în valoare de 58,8 milioane de lei, se vor finaliza în luna decembrie a.c * fără cea de-a treia etapă, însă, investiţia nu va avea randamentul scontat * din păcate, nu se găsesc surse de finanţare pentru obţinerea celor 20 milioane de lei necesari pentru ca treaba să fie dusă la bun sfârşit

Ce nu s-a mai întâmplat de 30 de ani în agricultura brăileană, se întâmplă în prezent pe Terasa Viziru: o investiţie masivă în sistemul de irigaţii proiectat să ducă apa pe 33.000 hectare de teren arabil va reduce drastic consumul de energie şi pierderile din sistem, astfel încât costul final al udărilor va scădea la jumătate faţă de cel actual. Principalele componente ale sistemului de irigaţii de pe Terasa Viziu au intrat în reparaţie capitală în urmă cu doi ani. Lucrările sunt prevăzute să se desfăşoare în trei etape. Primele două etape, în valoare totală de 58,8 milioane de lei, ar trebui finalizate în luna decembrie a acestui an, iar etapa a treia se va desfăşura ulterior. Din păcate, pentru această ultimă etapă, foarte importantă în ecuaţia randamentului investiţiei, încă nu sunt prevăzute fonduri şi nu se ştie cum va fi rezolvată problema finanţării. "Sperăm într-o implicare a parlamentarilor de Brăila, care să pledeze la Bucureşti pentru finalizarea acestor investiţii, vitale pentru agricultura judeţului nostru", ne-a declarat Dan Ionel, managerul tehnic al proiectului de reabilitare a amenajării hidroameliorative de irigaţii de pe Terasa Viziru.

Agregate ultramoderne şi canale placate cu beton monolit

Prima etapă a reparaţiei capitale prin care trece sistemul de irigaţii de la Viziru a început în 2009, a costat 9,63 milioane de lei şi a constat în reabilitarea a două staţii de pompare. Este vorba despre staţia plutitoare de la kilometrul 221 a Dunării şi despre staţia de repompare SRPA 01. Reparaţiile au constat în înlocuirea agregatelor de pompare cu unele moderne, cu consum de energie mult mai mic, dar cu randament net superior.
Din iunie 2010 a început etapa a doua, în valoare de 49,2 milioane de lei. Aceasta are ca termen de finalizare luna decembrie 2011 şi, după cum stau lucrurile pe şantier, sunt şanse ca termenul limită să fie respectat. Etapa a doua a prevăzut reabilitarea staţiilor de repompare SRPA 02, 03 şi 04, prin schimbarea vechilor agregate cu unele moderne, care consumă cu până la 40% mai puţină energie, asigurând totodată un debit de pompare cu 30% mai mare. Pe lângă respectivele agregate, s-au schimbat inclusiv instalaţiile electrice şi instalaţiile hidromecanice.
Tot în etapa a doua, s-a reabilitat canalul de aducţiune de la staţia plutitoare de pe Dunăre până la staţia de repompare SRPA 01, în lungime de 9 kilometri. Acesta a fost decolmatat şi s-au înlocuit dalele de beton căzute sau furate de localnici. O lucrare mult mai complexă a fost prevăzută pe canalul principal de pe terasă, în lungime de 26,5 km. De pe acesta s-au dat jos vechile dale, iar pe partea interioară s-au aşezat folii de plastic impermeabile, peste care s-au pus plase de armătură şi s-a turnat beton monolit. Aceeaşi procedură se aplică şi pe canalele de distribuţie CD 8 şi CD 10, în lungime totală de 18 km.
Managerul tehnic de proiect, Dan Ionel, ne-a explicat că prin renunţarea la placarea cu dale şi turnarea de beton monolit se stopează infiltraţiile, care, pe vechiul sistem, duceau la pierderi de apă de până la 40%.
În etapa a treia, ce se află în prezent doar în stadiul de proiect, vor trebui reabilitate prin metode similare canalele de distribuţie de la CD 1 până la CD 8, în lungime totală de 48 km. Pentru implementarea acestei etape ar fi nevoie de 20 milioane de lei, însă deocamdată nu există surse de finanţare.
"Investiţiile făcute până în prezent vor avea un impact foarte puternic asupra costurilor irigaţiilor de pe Terasa Viziru, deoarece scade consumul de energie electrică, iar infiltraţiile din canalele de aducţiune dispar. Practic, costul ar trebui să se reducă la jumătate", ne-a declarat managerul tehnic de proiect Dan Ionel. Acesta ne-a informat că o investiţie atât de masivă în sistemele de irigaţii din judeţul nostru nu s-a mai făcut din perioada 1972-1980, când s-a construit sistemul de irigaţii Ialomiţa-Călmăţui. Şi atunci, finanţarea a fost asigurată tot printr-un credit primit de la Banca Mondială. Actualele lucrări sunt executate de un consorţiu format din firmele "Hidroconstrucţii" Bucureşti şi "Argos" Cernavodă.

00irig1
Până în decembrie, toate detaliile ar trebui puse la punct

Furturile din ultimii 20 de ani lasă fără apă 20.000 ha

Prin schimbările legislative în curs de implementare se intenţionează ca sistemele de irigaţii să treacă, în totalitate, din administrarea Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţilor Funciare în cea a Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI). Pe Terasa Viziru, există în prezent 17 OUAI care gestionează 24 de staţii de punere sub presiune. Acestea se pregătesc pentru a prelua integral sistemul de irigaţii, iar pentru a fi mai eficiente în gestionarea lui au făcut deja demersuri pentru înfiinţarea unei Federaţii a Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă de pe Terasa Viziru. Vasile Dogărescu, preşedintele Consiliului de Administraţie al viitoarei federaţii, ne-a declarat că investiţia care se derulează în prezent pentru reabilitarea sistemului este mai mult decât benefică, însă fără terminarea tuturor etapelor rezultatele nu vor fi cele scontate. "Din cele 33.000 ha de teren arabil aflate pe Terasa Viziru, doar 12-13.000 ha vor putea fi deservite, dacă nu se continuă reabilitarea tuturor canalelor de aducţiune", ne-a spus Dogărescu. Acesta a precizat că problema cea mare nu este reprezentată de reabilitarea canalelor în sine şi a staţiilor de pompare aferente, ci de starea liniilor electrice de alimentare. "Pentru canale şi staţii pot fi accesate diverse programe de finanaţare, prin Ministerul Agriculturii. Liniile de tensiune aparţin, însă, societăţii «Electrica» şi aici nu putem să intervenim noi, ca beneficiari ai apei pentru irigaţii şi administratori ai sistemului de aducţiune. Din nefericire, există numeroase staţii care în prezent nu mai pot fi pornite pentru că pur şi simplu nu mai există liniile de alimentare. Cablurile de pe zeci de kilometri şi stâlpii aferenţi au dispărut, din cauza furturilor practicate în ultimii 20 de ani. Fără implicarea celor de la «Electrica», această problemă nu poate fi rezolvată!", ne-a declarat Vasile Dogărescu.




Categorie articol: 

Comentarii