Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Ce “vrăji” a mai făcut UDMR pentru alegerile europarlamentare?

La o săptămână de la alegerile europarlamentare, când românii au reuşit să învingă, prin votul lor, ciuma roşie, iar Justiţia a zdrobit capul şarpelui PSD-ist, prin încarcerarea lui Liviu Dragnea, dincolo de euforia care a cuprins toată ţara  şi de speranţele de care se agaţă acum toţi cei care au dorit o schimbare în bine, îmi stăruie în minte o întrebare. O întrebare care apare de fiecare dată în urma alegerilor, fie ele parlamentare sau europarlamentare, dar şi când văd lupta politicienilor sau “manevrele” acestora, mai mult sau mai puţin ortodoxe,  de a trece de pragul către guvernare. Nu ştiu cum se face, dar, de fiecare dată, UDMR-ul iese în cărţile câştigătoare, iar alianţele partidelor din România se fac şi se desfac  în funcţie de votul minorităţii maghiare.

În urma votului din 26 mai 2019, UDMR a reuşit să treacă la limită pragul la europarlamentare, cu un rezultat puţin peste cinci la sută. Surprinzător însă este că UDMR-ul  a fost ajutat de această dată de judeţe în care numărul maghiarilor înregistraţi oficial este de câteva ori mai mic decât numărul de voturi primite duminică de UDMR, sau, comparativ cu alegerile parlamentare din 2016, când s-au înregistrat scoruri mult mai mici.

Se ştie că populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita şi Covasna, dar ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş, Satu Mare, Bihor şi Sălaj.

La alegerile europarlamentare, UDMR a primit peste 21.000 de voturi în plus, cu o creştere de patru ori faţă de alegerile de acum 5 ani din judeţele:Teleorman, Giurgiu, Brăila, Galaţi, Olt, Iaşi, Neamţ, Botoşani, Dâmboviţa, etc., unde alegătorii au votat UDMR cu peste o mie la sută mai mult decat maghiarii declaraţi la recensământ.

La noi, la Brăila, cifrele arată că, alături de români, trăiesc într-un număr mare ruşi  lipoveni,  rromi, greci, evrei, armeni, turci, germani, ucraineni, bulgari, italieni şi   maghiari. La ultimul recensământ, în judeţul Brăila s-au înregistrat 75 de maghiari. Dacă la alegerile din 2016 s-au prezentat la urne 278 de maghiari, dintr-un total de 75, acum, la alegerile din 26 mai, numărul celor care au votat UDMR la Brăila  a crescut ca în poveşti, ridicându-se la 721.

Situaţia cel puţin curioasă a numărului uriaş de voturi primite de UDMR din sudul şi estul ţării, din judeţe fără “tradiţie” m-a făcut să cred că...”E ceva putred în Danemarca”.

A fost un miracol? Sunt doar scoruri “umflate”? Dacă luăm în calcul că judeţele sus-menţionate sunt judeţe “roşii”, fără comunităţi cunoscute de maghiari şi  avem în vedere scorul final al partidului, cu puţin peste cinci la sută, ajungem la aceeaşi întrebare: cum reuşesc ungurii să treacă mereu pragul?

Cu numai o săptămână înainte de alegerile din 26 mai, un “grup de iniţiativă maghiar” a luat decizia de a acoperi, cu saci de gunoi, crucile eroilor români din Cimitirul Internaţional din Valea Uzului, pe care le-au considerat “amplasate ilegal”. Bătaia de joc faţă de eroii români a rămas subiect de dispută între UDMR şi autorităţile locale dintre judeţele Bacău şi Harghita, localitatea fiind la graniţa dintre judeţe, dar, până în momentul de faţă, nimeni nu a fost tras la răspundere.

În schimb, românii au pus mână de la mână şi au introdus în urne mii de buletine de vot  pentru UDMR... Şi eu, tocmai credeam că ne-am trezit la realitate.

Am fost prea bucuroşi pentru rezultatele obţinute la alegerile din 26 mai şi pentru ieşirea masivă a românilor la urne, pentru a ne mai gândi şi la acest aspect. Şi totuşi, acum, să ne gândim la rece: A fost un miracol? Sunt doar scoruri “umflate”? Sau...ce alianţe a mai făcut UDMR pentru alegerile europarlamentare?




Categorie articol: 

Comentarii