Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Capul “Mafiei Cerealelor”, mânării cu banii APIA

• după ce a primit o condamnare cu suspendare în ianuarie 2018, iar în prezent aşteaptă termen în dosarul “Mafia Cerealelor”, afaceristul Dan Ştefan Ciolcă a fost trimis din nou în judecată, în cursul lunii trecute, pentru fraudarea fondurilor europene în agricultură • procurorii DNA îl acuză că ar fi minţit în cererile depuse la APIA pentru a obţine subvenţii de la Uniunea Europeană pentru nişte terenuri din Galaţi şi Vaslui, pe care, în realitate, nu le-ar fi exploatat • dosarul a ajuns la Tribunalul Brăila • în schimb, dosarul “Mafia Cerealelor”, instrumentat de DIICOT, este în pericol, după ce câţiva inculpaţi au ridicat problema colaborării între Direcţie şi Serviciul Român de Informaţii • protocoalele de colaborare între aceste două instituţii au fost declarate ilegale de Curtea Constituţională a României (CCR) • acum, judecătorii gălăţeni aşteaptă lămuriri de la DIICOT şi SRI pentru a afla dacă acestea au colaborat pentru întocmirea acestui dosar

 

Afacerist brăilean trimis în judecată, pentru a treia oară, după ce a încercat să fraudeze fondurile europene. Este vorba despre Dan Ştefan Ciolcă, supranumit “capul mafiei cerealelor”, săltat de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în 2016, când a ieşit la iveală o schemă complexă de a “fenta” plata TVA către stat. Acum, Ciolcă are “probleme” din cauza procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care au descoperit că acesta, alături de un alt inculpat şi o firmă al cărei administrator era în urmă cu câţiva ani, a minţit în actele depuse la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură pentru a obţine bani europeni din exploatări agricole fictive. De altfel, afaceristul s-a ales în ianuarie 2018 cu o condamnare cu suspendare, pentru evaziune fiscală, într-un alt dosar instrumentat tot de DNA. În schimb, dosarul “Mafia Cerealelor” întocmit de DIICOT şi ajuns pe rolul Tribunalului Galaţi este în pericol de a se “fâsâi”, după ce câţiva inculpaţi au ridicat problema protocoalelor de colaborare dintre SRI şi procurorii anti-mafia, protocoale declarate în afara legii de Curtea Constituţională.

Actualul dosar, în care este acuzat de fraudarea fondurilor europene, a fost trimis spre judecare Tribunalului Brăila. Alături de Ciolcă, în acest al treilea dosar mai apar ca inculpaţi Denis Ciprian Stanciu şi societatea comercială “Agroberin” SRL Bucureşti - fostă SC Serodcom SRL Brăila, care figurează şi pe lista inculpaţilor din dosarul “Mafia Cerealelor”.

 

Acuzaţi că au depus la APIA mai multe documente falsificate

 

DNA a stabilit că în anii 2011, 2013 şi 2014, societatea “Agroberin” a depus la APIA cereri anuale pentru acordarea de ajutoare financiare europene pentru lucrări agricole declarate ca fiind executate în judeţele Vaslui şi Galaţi. În realitate, acele terenuri agricole indicate în cereri nu ar fi fost exploatate niciodată de către “Agroberin”. Afaceristul Dan Ştefan Ciolcă este inculpat în dosar, deoarece în anul 2011 el era administrator legal al societăţii, iar în anii 2013 şi 2014, tot Ciolcă l-a împuternicit pe Denis Ciprian Stanciu pentru a depune actele la APIA. “Astfel, în cursul anilor 2011-2014, pentru a obţine subvenţii nerambursabile, inculpaţii au depus la APIA mai multe documente falsificate, obţinând pe nedrept fonduri europene în sumă totală de 407.248 lei, sumă cu care APIA s-a constituit parte civilă în procesul penal”, potrivit unui comunicat de presă emis de DNA.

Ciolcă, Stanciu şi persoana juridică “Agroberin” SRL sunt acuzaţi de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

Pentru a recupera prejudiciul, s-a instituit sechestru asigurător asupra mai multor conturi bancare ce aparţin inculpaţilor. Dosarul a ajuns la Tribunalul Brăila, cu propunerea de a se menţine măsurile asiguratorii dispuse în cauză.

De altfel, afaceristul Dan Ştefan Ciolcă a fost condamnat definitiv de judecătorii Curţii de Apel Galaţi, în ianuarie 2018, la 4 ani de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală, prejudiciul cauzat bugetului de stat fiind estimat la aproximativ 10 milioane lei (2,15 milioane euro). Dosarul întocmit de DNA se afla pe rolul instanţei din 2014, iar alături de Ciolcă au mai fost judecaţi Marius Mărgărit Bibic şi Ilie Silviu Marian. Bibic a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare, iar Ilie 4 ani, tot cu suspendare. În rechizitoriul procurorilor se menţionează că în perioada iulie 2009 - iunie 2010, Ciolcă a înregistrat în evidenţa contabilă un număr de 233 de facturi fiscale care nu exprimau operaţiuni comerciale reale, emise de către firmele administrate de ceilalţi doi, Bibic şi Ilie. Scopul era sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, prin deducerea ilegală a TVA aferentă facturilor emise de societăţile comerciale respective (5.575.788,51 lei) şi a cheltuielilor privind costul mărfurilor achiziţionate fictiv (4.406.395,99 lei).

Atât Ştefan Ciolcă, cât şi Marius Bibic şi Ilie Silviu au fost obligaţi să restituie ANAF şi 5,5 milioane lei, reprezentând TVA-ul pe care nu l-au plătit în momentul efectuării tranzacţiilor.

 

Dosarul «Mafia Cerealelor» sub semnul întrebării

 

“Emoţiile” pentru Ciolcă nu s-au terminat însă, deoarece în toamnă are următorul termen la Tribunalul Galaţi, în dosarul “Mafia Cerealelor” ce a fost instrumentat de DIICOT. Este acuzat de constituirea unui grup infracţional pentru a prejudicia statul român cu 21 milioane euro. Procurorii anti-mafia au arătat că afaceristul a pus la punct un angrenaj infracţional ce a avut ca principal scop furnizarea de documente justificative pentru o serie de societăţi comerciale beneficiare ce atestau, în fals, achiziţionarea de către acestea de bunuri şi servicii. Efectul a fost afectarea exerciţiului financiar prin diminuarea masei impozabile şi implicit diminuarea taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat. În planul său de evaziune fiscală, Ciolcă s-a folosit de firme de tip “bidon”, “tampon” (sau “buffer”) şi firme beneficiare. În dosar, mai sunt inculpaţi Dan Lucian Craiu, Virgil Surueanu, Constantin Ştergărel, Marius Mărgărit Bibic, Denis Ciprian Stanciu, Viorel Gheorghe Chesnoiu, Gigel Budur, Răzvan Ionuţ Ciobotaru, Damian Nicoară, Ionel Băjenaru, Alexandra Băjenaru (fostă Mazilu), Neculai Prună, Marius Gabriel Prună, Marius Laurenţiu Zeleş, Mihaela Zeleş (fostă Cornea), Ionuţ Petrescu, Vasile Marinescu, Dewald Pompiliu Nelu, Matache Marius Brînză, Cătălin Marinescu, Florentin Moroianu, SC Energolast SRL Bucureşti, SC Kobus Romanov Global Trading SRL Tecuci, SC Cerevimar SRL Brăila, SC Tenomprod Servv SRL Bucureşti, SC Grainsica Group SRL Brăila, SC New Speed Generation Trans SRL Călăraşi, SC Agroberin SRL Bucureşti, SC Andgri Trans SRL Brăila, SC Ulisse Trading SRL Bucureşti, SC Nelbinvest SRL Buzău, SC Eliangis SRL Brăila, Romnef SRL Galaţi, SC Suintest SRL Galaţi, SC Nicsoragro SRL Galaţi, SC General Agro International SRL Bucureşti, SC Transexped Agro SRL Vădeni, SC Biocereal SRL Brăila, SC Hotliv Construct SRL Bucureşti, SC Gedriagri SRL Brăila, SC Isocorr SRL Brăila.

Interesant este că pe parcursul judecăţii de până acum, câţiva dintre inculpaţii enumeraţi mai sus vor să se folosească de una dintre loviturile date de actuala clasă politică (PSD-ALDE) Justiţiei, şi anume protocoalele SRI despre care Curtea Constituţională a decis că sunt în afara ordinii constituţionale, Serviciul neavând atribuţii judiciare. În cazul dosarului “Mafia Cerealelor”, la termenul din data de 24 mai 2019, judecătorii Tribunalului Galaţi au admis cererile formulate de inculpaţii Zeleş Marius Laurenţiu, Zeleş Mihaela, S.C. General Agro International S.R.L., Prună Marius Gabriel şi Prună Nicolae şi a dispus emiterea unor adrese către DIICOT- Serviciul Teritorial Galaţi şi Serviciul Român de Informaţii pentru a comunica mai multe aspecte, după cum urmează:

“1) Dacă pe parcursul urmăririi penale, în dosarul nr. 53/D/P/2013, a existat o colaborare între Parchet şi SRI în baza Protocolului din 2009; 2) Dacă pe parcursul urmăririi penale în dosarul nr. 53/D/P/2013 DIICOT Serviciul Teritorial Galaţi şi SRI au constituit echipe operative comune care au acţionat în baza unui plan de acţiune în vederea documentării faptelor, conform art. 3 lit. g din Protocolul încheiat în anul 2009, iar în caz afirmativ să comunice cum s-a materializat această cooperare; 3) Dacă pe parcursul urmăririi penale în dosarul nr. 53/D/P/2013 DIICOT Serviciul Teritorial Galaţi şi SRI au avut un plan comun, în sensul art. 22 şi art. 25 din Protocolul încheiat în anul 2009; 4) Dacă, în această cauză, SRI a acordat sprijin tehnic sau de orice altă natură organelor de urmărire penală, în efectuarea oricărei activităţi de urmărire penală, iar în caz afirmativ să se precizeze în ce anume a constat respectivul sprijin şi care au fost actele procesuale şi procedurale în care s-a materializat; 5) Dacă raportat la dispoziţiile art. 13, 14 alin.1 şi art. 20 alin.1 din Protocol Serviciul Român de Informaţii a transmis DIICOT Serviciul Teritorial Galaţi date, informaţii şi documente, care să sprijine documentarea cauzei în lucru, în dosar nr. 53/D/P/2013; 6) Dacă raportat la dispoziţiile art. 8 din Protocol, pe parcursul urmăririi penale din dosarul nr. 53/D/P/2013 DIICOT Serviciul Teritorial Galaţi a primit de la SRI, în baza cooperării, informaţii clasificate şi dacă aceste informaţii au fost introduse în dosarul cauzei în urma declasificării. 7) Dacă au existat acţiuni de colaborare/cooperare desfăşurate de D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Galaţi cu alte unităţi militare din cadrul Serviciului Român de Informaţii”, potrivit site-ului Tribunalului Galaţi.




Categorie articol: 

Comentarii