La o prima structurare a salariilor tarifare acordate grupelor profesionale din sistemul de sanatate rezulta ca 27% dintre angajati au salarii tarifare apropiate de salariul minim pe economie, iar la 24% dintre salariati lefurile depasesc cu circa 10% salariul minim. Potrivit unui studiu elaborat de departamentul social al sindicatului SANITAS Braila la nivelul lunii august, cele doua categorii reprezinta deja 51% din totalul salariatilor sectorului sanitar, persoane ale caror venituri nete se situaza intre 420 si 530 lei. Dupa cum ne-a informat Nicolae Saridache, liderul sindicatului SANITAS, al cadrelor medii sanitare din Braila, chiar daca se iau in calcul sporurile acordate unor categorii profesionale din sistemul sanitar, primite pentru munca desfasurata in conditii periculoase si vatamatoare, sau in conditii de 3 ture etc., sumele nu sint atractive, avind in vedere riscurile, lucrul in conditii dificile sau periculoase pentru sanatatea salariatilor. Mai mult decit atit, aceste sporuri sint instabile, motiv pentru care sindicatul SANITAS propune in permanenta includerea lor in salariul tarifar pe loc de munca. "De cele mai multe ori, nevoile zilnice, cosul zilnic pentru un salariat si membrii familiei acestuia nu sint acoperite de veniturile nete primite de angajat si de ceilalti membri ai familiei. Din aceasta cauza, exista o fluctuatie permanenta a unor categorii profesionale care parasesc rapid sistemul, existind permanent nevoia de specializare a celor nou veniti, fapt ce se realizeaza destul de anevoios datorita factorului timp, ceea ce duce la pierderea unor calitati profesionale sau la acumularea acestora in timp mai indelungat, cu impact asupra calitatii prestarilor oferite de acestia" , apreciaza Nicolae Saridache.
Diferenta zdrobitoare de salarizare pentru functii similare
Pentru functii similare, in Romania salariatii din sanatate primesc 129 euro pe luna, in alte tari foste socialiste cistiga 260 euro, iar in tarile vestice 560 euro. Un asistent medical care in Romania primeste intre 478-836 lei, adica 147-257 euro, in tarile vestice primeste intre 850-1300 euro; un medic care primeste in Romania intre 949-1617 lei, adica 290-497 euro, in tarile vestice primeste intre 1500-2700 euro.
Datorita acestor diferente de salarizare, an de an, sute de cadre sanitare pleaca in alte tari pentru a cistiga un salariu decent. De la inceputul acestui an, de exemplu, din unitatile sanitare brailene au plecat peste 150 de asistente medicale, iar in cursul anului trecut, numarul acestora a depasit 300 de persoane. Cele mai multe dintre asistentele care lucreaza in strainatate nici nu se mai gindesc sa mai revina in tara si sustin ca, desi muncesc din rasputeri in Italia sau in alte tari, acolo, toate eforturile lor sint apreciate la justa valoare si rasplatite atit din punct de vedere material, cit si social.
De retinut este faptul ca, in sistemul de sanatate romanesc exista si categorii profesionale care primesc la incadrare, ca debutant, 422 lei, iar dupa 30-35 ani vechime ajung la 588-612 lei; in aceasta categorie se incadreaza functiile de arhivar, personalul auxiliar, referentii etc., care au importanta lor in economia unitatilor sanitare, dar angajatii respectivi nu au nici o sansa de marire a salariilor.
Sistemul sanitar nu a mai investit in instruirea profesionala de un sfert de secol
O alta problema care tine tot de bani si de nivelul salariilor din sistemul de sanatate consta in instruirea profesionala continua a personalului ramas sa lucreze in unitatile sanitare din judet, ca si in toate unitatile de sanatate din tara, de altfel. Formarea profesionala este un domeniu in care sistemul sanitar nu a mai investit nimic in ultimii 25 de ani, iar efortul financiar in acest sens a fost lasat la nivelul fiecarei persoane care lucreaza in sanatate; de cele mai multe ori insa, angajatii sint lipsiti de mijloacele materiale necesare pentru a-si asigura literatura de specialitate si cursurile necesare insusirii unor cunostinte suplimentare. Dupa cum am aflat de la liderul sindicatului SANITAS din Braila, in sistemul de sanatate sint necesare cursuri permanente pentru specializare, care costa foarte mult, iar veniturile celor in cauza nu sint atit de mari incit sa le permita frecventarea acestor cursuri. In acest sens, toate aceste aspecte ar trebui constientizate de reformatorii sistemului sanitar de sanatate si aduse la un nivel care sa motiveze personalul din sistem, alaturi de grija permanenta fata de omul bolnav. "Trebuie sa se inteleaga ca reforma in unitatile sanitare trebuie facuta in beneficiul omului bolnav, al celui care are nevoie de sistem, dar sistemul nu va putea fi reformat niciodata cu adevarat, fara a avea un personal bine pregatit profesional si dispus sa fie <> alaturi de omul bolnav, in conditiile in care nivelul de viata al salariatilor din sistem nu ii face capabili sa scape de grijile zilnice", a concluzionat Nicolae Saridache.
Diferenta zdrobitoare de salarizare pentru functii similare
Pentru functii similare, in Romania salariatii din sanatate primesc 129 euro pe luna, in alte tari foste socialiste cistiga 260 euro, iar in tarile vestice 560 euro. Un asistent medical care in Romania primeste intre 478-836 lei, adica 147-257 euro, in tarile vestice primeste intre 850-1300 euro; un medic care primeste in Romania intre 949-1617 lei, adica 290-497 euro, in tarile vestice primeste intre 1500-2700 euro.
Datorita acestor diferente de salarizare, an de an, sute de cadre sanitare pleaca in alte tari pentru a cistiga un salariu decent. De la inceputul acestui an, de exemplu, din unitatile sanitare brailene au plecat peste 150 de asistente medicale, iar in cursul anului trecut, numarul acestora a depasit 300 de persoane. Cele mai multe dintre asistentele care lucreaza in strainatate nici nu se mai gindesc sa mai revina in tara si sustin ca, desi muncesc din rasputeri in Italia sau in alte tari, acolo, toate eforturile lor sint apreciate la justa valoare si rasplatite atit din punct de vedere material, cit si social.
De retinut este faptul ca, in sistemul de sanatate romanesc exista si categorii profesionale care primesc la incadrare, ca debutant, 422 lei, iar dupa 30-35 ani vechime ajung la 588-612 lei; in aceasta categorie se incadreaza functiile de arhivar, personalul auxiliar, referentii etc., care au importanta lor in economia unitatilor sanitare, dar angajatii respectivi nu au nici o sansa de marire a salariilor.
Sistemul sanitar nu a mai investit in instruirea profesionala de un sfert de secol
O alta problema care tine tot de bani si de nivelul salariilor din sistemul de sanatate consta in instruirea profesionala continua a personalului ramas sa lucreze in unitatile sanitare din judet, ca si in toate unitatile de sanatate din tara, de altfel. Formarea profesionala este un domeniu in care sistemul sanitar nu a mai investit nimic in ultimii 25 de ani, iar efortul financiar in acest sens a fost lasat la nivelul fiecarei persoane care lucreaza in sanatate; de cele mai multe ori insa, angajatii sint lipsiti de mijloacele materiale necesare pentru a-si asigura literatura de specialitate si cursurile necesare insusirii unor cunostinte suplimentare. Dupa cum am aflat de la liderul sindicatului SANITAS din Braila, in sistemul de sanatate sint necesare cursuri permanente pentru specializare, care costa foarte mult, iar veniturile celor in cauza nu sint atit de mari incit sa le permita frecventarea acestor cursuri. In acest sens, toate aceste aspecte ar trebui constientizate de reformatorii sistemului sanitar de sanatate si aduse la un nivel care sa motiveze personalul din sistem, alaturi de grija permanenta fata de omul bolnav. "Trebuie sa se inteleaga ca reforma in unitatile sanitare trebuie facuta in beneficiul omului bolnav, al celui care are nevoie de sistem, dar sistemul nu va putea fi reformat niciodata cu adevarat, fara a avea un personal bine pregatit profesional si dispus sa fie <> alaturi de omul bolnav, in conditiile in care nivelul de viata al salariatilor din sistem nu ii face capabili sa scape de grijile zilnice", a concluzionat Nicolae Saridache.
