Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Brăila, prea mică într-o regiune mare

* după cum ne indică varianta de reorganizare administrativ-teritorială propusă de PDL, responsabilitatea privind absorbţia fondurilor europene va trece din sarcina guvernului în sarcina regiunii * din 41 de preşedinţi de consilii judeţene vor rămâne doar opt, care vor fi aleşi prin vot uninominal, într-un singur tur de scrutin * edilul-şef al Brăilei nu vede ca fiind viabilă o astfel de împărţire pe regiuni

Conform împărţirii teritoriale a României în opt judeţe (variantă propusă de PDL), Brăila va intra în Regiunea Sud-Est, alături de Galaţi, Buzău, Tulcea, Constanţa şi Vrancea. Un document guvernamental din 2008 arată faptul că Regiunea Sud-Est se numără printre zonele cu cea mai ridicată rată a sărăciei - 22,7%. În ceea ce priveşte stabilirea capitalelor celor opt regiuni, după cum a declarat deputatul Ioan Oltean, secretarul general al PDL, Constanţa va fi capitala Regiunii Sud-Est, asta în timp ce Asociaţia pentru Dezvoltare Regională are capitala la Brăila. Dacă e să ţinem cont de dimensiunea investiţională a Constanţei, raţiunea desemnării oraşului de la Marea Neagră nu mai necesită nicio explicaţie.
Temerile populaţiei legate de posibilitatea unor costuri suplimentare privind diferitele acte şi avize, ne asigură Emil Boc, nu sunt întemeiate. Plăcuţele de înmatriculare, actele de indentitate sau cele de proprietate etc. vor fi schimbate, însă doar atunci când vor expira sau când, oricum, ar fi trebuit să fie schimbate, chiar şi în condiţiile vechii organizări. Cu toate că a circulat intens în media românească zvonul că pentru obţinerea diferitelor avize, adeverinţe şi autorizaţii va fi necesar un "pelerinaj" la noua capitală a regiunii, conform proiectului PDL, explică Emil Boc, situaţia stă chiar mai bine decât înainte: unele servicii deconcentrate care sunt, în prezent, în municipiul reşedinţă de judeţ, vor trece la primării, iar alte servicii vor rămâne în continuare în oraşe. Alfel spus, "doar politicile de investiţii se ridică la nivel regional" - a declarat premierul, citat de presa centrală.

14regio1
Emil Boc: "Doar politicile de investiţii se ridică la nivel regional"

Desenarea hărţii conform viziunii PDL

Reîmpărţirea administrativ-teritorială a României nu este o propunere specifică PDL-ului. Un proiect de acest gen există încă din 2003, din timpul guvernării pesediste, însă nu a fost aplicat niciodată.
După cum ne indică proiectul reconfigurării administrativ-teritoriale în varianta democrat-liberalilor, Consiliul Judeţean va fi desfiinţat cu tot cu aparatul lui - în speţă, preşedintele CJ, o bună parte dintre consilierii judeţeni şi sute de angajaţi.
Care sunt schimbările preconizate prin desenarea hărţii conform viziunii PDL? În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, un capitol extrem de deficitar în varianta actuală, responsabilitatea va trece din sarcina guvernului în sarcina regiunii. Altfel spus, aşa cum accesezi fondurile, aşa le ai. Vorbind despre Brăila, sub acest aspect, putem spune că puterea de absorbţie a judeţului e grav dezechilibrată în raport cu necesităţile. Bani europeni sunt cu carul, doar că trebuie să-i accesezi corect şi să-i cheltuieşti pe măsură. Ce trebuie să ştie cetăţeanul de rând? Atât timp cât în judeţul Brăila, de exemplu, în ceea ce priveşte infrastructura acţionează 3-4 firme - deţinând monopolul asupra mediului privat! - care au o capacitate redusă de a procesa, prin execuţia de lucrări, bani europeni, nimeni să nu se aştepte la sume mari investiţionale. Când vom vorbi, însă, de 10-20 de firme cu capacitate de execuţie şi expertiză, atunci vom putea discuta, în sfârşit, şi despre captarea unor sume mari de bani şi cheltuirea lor corespunzătoare. Lucru posibil, dacă această absorbţie s-ar face direct de către euroregiuni.

14regio2
Victor Ponta: "Nu putem să ne trezim peste noapte că vrem să desfiinţăm judeţe, să facem voievodate, principate sau orice altceva"

Din 41 de preşedinţi de consilii judeţene vor rămâne doar opt

De IMM-uri se vor ocupa şefii de regiuni, guvernul rămânând doar cu rol de coordonare la nivelul marii infrastructuri, naţionalei de transport sau pe componenta de competitivitate pentru companiile-gigant.
Din 41 de preşedinţi de consilii judeţene vor rămâne doar 8, care vor fi aleşi prin vot uninominal, într-un singur tur de scrutin. Prima remarcă: dispar mii de consilieri. A doua remarcă: se îngustează canalul prin care se sifonează banul public. A treia remarcă: dispar "dumnezeii" care făceau legea prin teritoriu. A patra remarcă: se va rări "jungla" birocratică.
Vor rămâne 8 municipii reşedinţă de judeţ, celelalte urmând a-şi pierde din importanţă în plan decizional. De asemenea, se preconizează că se va îngusta şi conducta politică prin care se ajungea în funcţiile publice-cheie, de unde, de 20 de ani încoace, se dau cele mai hollywoodiene tunuri financiare. În altă ordine de idei, începe bătălia nu numai între partide, ci şi între membrii aceluiaşi partid.
Instituţiile deconcentrate, şi cele asemeni lor, se vor reduce drastic numeric. Concluzie: dispar cotizanţii de partid, adică una dintre pietrele de temelie ale corupţiei pe verticală.
Autoritatea privind urbanismul, una dintre "moşiile" cu "ouă de aur" ale judeţului, va trece de la judeţe exclusiv la municipii, oraşe şi comune. Credem că este inutil să adăugăm că fiecare se va gospodări după cum îl taie capul, cu condiţia respectării legilor în vigoare, scăpând de "regii", "principii" şi "metresele" care tăiau şi spânzurau dintr-un birou, de departe, dintr-un loc faţă de care un sătean, de pildă, nu avea nici măcar noţiuni geografice.

Poziţia UDMR în cadrul coaliţiei de guvernare

Deşi UDMR-ul vede necesitatea reconfigurării administrativ-teritoriale a României, are însă o opţiune diferită cu privire la redesenarea judeţelor. Mai exact, UDMR-ul doreşte mai mult de 8 judeţe, respectiv 12-16, raţiunea fiind aceea că, după cum avertizează deputatul udemerist Marton Arpad, s-ar putea produce diluarea reprezentativităţii comunităţii maghiare odată introdusă într-un "superjudeţ".

14regio3
Crin Antonescu: "Depunem moţiune de cenzură şi organizăm un protest civil de amploare"

Reacţia USL la proiectul PDL

Înainte de toate, USL-ul are propriul proiect, cu observaţia că acesta amână reorganizarea României până în 2016.
Proiectul USL prevede o descentralizare în trei etape. Etapele ar fi următoarele: a) în prima lună de guvernare se doreşte modificarea şi completarea legii-cadru a descentralizării; b) pentru lunile 2-4, USL-iştii doresc adoptarea cadrului instituţional, a normativelor de personal şi a standardelor de cost; c) în lunile 5-7 ale guvernării, USL-ul doreşte adoptarea cadrului financiar, conform căruia resursele financiare să fie transferate pe principiul consolidării autonomiei locale, până la adoptarea bugetului de stat.
Victor Ponta a declarat că pilonii proiectului USL sunt următorii: constituirea unui consiliu regional condus de un preşedinte ales, care să reprezinte aleşii locali; construirea unei Camere Superioare a Parlamentului, care să reprezinte interesele politice ale regiunilor; desemnarea a 8 prefecţi care să reprezinte guvernul; înfiinţarea unui Consiliu economic şi social regional, cu rol consultativ.
Practic, după cum sună teoria USL-istă de reorganizare, am avea de-a face, de fapt, cu un nou nivel administrativ, deci cu o creştere a birocratizării şi nu cu o reducere a acesteia. În plan politic, prin dorinţa de a consolida şi mai mult autonomia locală, se percepe următorul mesaj: nu vă atingeţi de fiefurile noastre!
În planul organizării, USL îşi propune o "metamorfoză" administrativă cel puţin ciudată, având în vedere criteriul comasării: toate serviciile publice deconcertate ale ministerelor să devină servicii publice de interes local sau judeţean, cu excepţia (atenţie!) muncii şi protecţiei sociale, finanţelor, apărării, poliţiei, vămilor, inspecţiei în construcţii, gospodăririi apelor şi statisticii. Traducem: noile structuri propuse de USL, odată create, vor avea drept recul creşterea cheltuielilor statului, ceea ce presupune, în mod automat, apariţia unor taxe suplimentare în cârca cetăţeanului pentru serviciile nou create; proiectele de dezvoltare publice şi private ar trena iarăşi şi iarăşi, prin adăugarea de noi obstacole în calea obţinerii avizelor.
În plus, USL doreşte pentru instituţia primarului putere de decizie şi atribuţii sporite, precum şi stabilirea nivelului de salarizare a personalului şi a primarilor în funcţie de numărul de locuitori din comunitatea pe care o reprezintă. Pe româneşte, înseamnă următorul lucru: 1. să se transforme totul, dar să nu se schimbe nimic, în sensul că avem regiuni conduse de nişte caraghioşi în raport cu primarii pe care îi coordonează; 2. nu contează ceea ce faci, ci câţi ai reuşit să fraiereşti - eşti şef peste un oraş mare şi nu faci nimic, ai salariu mare, eşti şef peste un oraş mic şi te străduieşti să faci ceva, ai salariu mic. Aşadar, revenim la mai rău de cum este în prezent sau, cu alte cuvinte, la aşa-zisa "Epoca Năstase".

Sfârşitul oligarhiei locale?

Unele voci avizate (politologi, sociologi etc.) acuză o pripă în reorganizarea teritorială a României, dar, în fapt, nimeni nu vede ineficienţa unei reîmpărţiri administrativ-teritoriale a ţării, numai că se recomandă ca retrasarea hărţii să fie asigurată şi de un consens cât mai larg pe scena politică.
Prima reacţie dură, uşor de anticipat, va fi cea a preşedinţilor de consilii judeţene, ceea ce va presupune costuri extraordinare în înfrângerea acestui tip de opoziţie. Un alt fenomen predictibil este cel al loialităţii judeţene cuplate cu patriotismul local. Nu în ultimă instanţă, dorinţa belferilor politici de a prinde un loc la supapa cu bani europeni va duce la alte lupte crâncene, deci la dezechilibre incipiente în contrast cu vechea ordine.
Pe de altă parte, o ecuaţie politică veche, pe care nu mai e cazul să o explicăm detaliat, spune aşa: cât mai multe posturi publice, atât de multă satisfacţie pentru clientela politică. Aşadar, din punct de vedere politic, a cam venit vremea ca politicienii noştri să se reinventeze sau să se schimbe cu totul. Nu lipsită de importanţă este şi problematica configurării noilor colegii electorale.
PDL a anunţat asumarea răspunderii pe regionalizare şi pe capitalele regiunilor.

Concluzii

Experienţa europeană indică următoarele realităţi: descentralizarea limitată conservă corupţia; centralismul tradiţional conservă sărăcia.
E firesc, chiar sub auspiciile acestor realităţi deloc acceptabile, să existe panică faţă de o asemenea schimbare. Pe de altă parte, odată panica depăşită, noii "regionalizaţi" vor fi nevoiţi să-şi folosească banii, imaginaţia şi oportunităţile fără a mai aştepta încuviinţarea paternalistă, adică ordinul de la Bucureşti.
Vrem, nu vrem, tot la democraţie ajungem: fă ce trebuie să faci cu mâinile tale, căci nu mai e niciun stat dispus să facă acest lucru. Una peste alta, acest proiect ridică multe semne de întrebare pentru că va fi implementat la noi, în România.

14regio4Opţiunea primarului Brăilei, Aurel Simionescu

"Nu poate exista o entitate administrativă care să dirijeze o asemenea dimensiune, decât dacă vom crea land-uri ca în Germania, fiecare cu guvernul lui sau dacă vom ajunge să
facem districte, dar până şi alea ar trebui să aibă judeţul lor. Este absurd ca cineva de la Brăila să se ducă, de exemplu, până la Constanţa, ca să obţină un document (...) Actualele regiuni din România sunt cu mult peste media regiunilor din Europa, cam de trei ori. Eu cred că nu putem discuta despre aşa ceva. În plus, va fi problema alegerilor, cum vor fi ele făcute într-o astfel de structură administrativă. Vor fi prea multe oraşe adunate într-un judeţ...", a explicat recent, în cadrul unei conferinţe de presă, edilul-şef.

Sisteme europene

Până la urmă, care este rezultatul urmărit prin reconfigurarea administrativ-teritorială? Eliminarea decalajului de dezvoltare dintre regiunile unei ţări.
Regionalizarea s-a impus în statele europene, fiind inovaţia cea mai marcantă a sistemelor de administrare teritorială. Raţiunea este aceea de a combate corupţia şi birocraţia şi de a reduce distanţa dintre factorii de decizie şi cei ale căror interese se cer a fi corect înţelese. Practic, astăzi, în urma diferitor schimbări apărute, putem vorbi de o "Europă a regiunilor". În Franţa, reforma descentralizării a început în 1982. În Germania, deşi este un stat federal, landurile care o compun sunt asimilitate regiunilor. În Marea Britanie, mai exact în Scoţia şi Ţara Galilor, birourile regionale au fost introduse încă din 1994. În Portugalia, regiunile administrative au fost create în 1998. Prin reforma din 1996, Slovacia a împărţit teritoriul în opt regiuni. Irlanda creează, în 1994, opt autorităţi regionale, iar Finlanda, tot din acelaşi an, funcţionează cu 20 de consilii regionale.




Comentarii