Dintre aceştia, un număr de 65.763 au pus ştampila în mod corect, 3.294 dintre buletinele de vot depuse în urne fiind anulate. La închiderea secţiilor de votare, 30,07% dintre brăilenii din mediul rural se duseseră la vot, spre deosebire de 18,94%, în mediul urban. În ce priveşte preferinţele electorale ale celor care s-au dus la vot duminică, 41% dintre aceştia au votat cu PSD, adică 26.931 de persoane, 24,3 % au ales listele PDL, mai precis 15.997 persoane, iar pe locul trei în clasamentul preferinţelor brăilenilor s-a clasat PRM, cu 13,2%, ceea ce înseamnă că au primit votul a 8.677 de alegători. PNL a reuşit să strângă numai 8.216 de voturi, ceea ce înseamnă 12,5%, iar Elena Băsescu a obţinut 5,55%, fiind votată de 3.652 de persoane. Celălalt candidat independent, Paul Abraham, a obţinut doar 1.097 de voturi, adică 1,66%, urmat în preferinţele electoratului de PNŢCD cu 0,91%, mai precis 604 voturi, de Partidul Forţa Civică cu 441 de voturi - 0,67% şi UDMR cu 148 de voturi şi un procent de 0,22 puncte.
Până la încheierea numărării voturilor, la Brăila nu au fost înregistrate nereguli care să fi afectat scrutinul. Brăila a finalizat exerciţiul electoral de duminică pe locul 36 din topul celor 42 de judeţe implicate în alegerile europarlamentare. Procentul înregistrat la închiderea urnelor a fost cel mai scăzut din ultimii 20 de ani.
Conform numărătorii paralele efectuate de către partidele politice, în judeţ au existat comune în care populaţia a votat în proporţie de peste 50%, uneori chiar şi 70%, cu PSD sau cu PDL. Astfel, conform acestei numărători paralele, comune ca Dudeşti, Racoviţa, Râmnicelu, Roşiori, Salcia Tudor, Stăncuţa, Traian, Vişani (78,52%) sau Movila Miresii, toate cu primari PSD, au obţinut procente foarte mari pentru lista de candidaţi a PSD. De asemenea, comune ca Jirlău, Bordei Verde, Gropeni, Măraşu, Viziru sau Unirea, toate conduse de primari democrat - liberali, au obţinut scoruri de peste 50% pentru PDL.
