Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Brăila, afară din Top 10. Oradea i-a luat locul

Conform celui mai recent studiu al Institutului Naţional de Statistică, privind mişcarea naturală a populaţiei, la sfârşitul anului 2017, ordinea primelor 10 oraşe ale ţării după numărul de locuitori s-a schimbat. Timişoara a pierdut un loc în favoarea Iaşiului, Clujul a urcat o poziţie şi... surpriză... dispare din top Brăila, iar în locul ei intră Oradea.

Despre Oradea s-a scris în ultimii 2-3 ani cât despre alţii în 10 şi cât despre Brăila nici în 100. Dar haideţi să vedem cum a reuşit Oradea să devină vedeta României, în numai 10 ani! Pentru că atât a durat evoluţia spectaculoasă a acestui oraş, cândva Cenuşăreasa, astăzi perla regiunii.

Şi am să încep prin a vă spune că în 2017, Oradea a reuşit să atragă tot atâţia turişti câţi locuitori are: vreo 200.000. O cifră extraordinară, dar care reprezintă rezultatul unui efort şi al unor investiţii europene greu de egalat (al doilea loc pe ţară la atragerea fondurilor UE), începute în 2008, odată cu preluarea primăriei de către liberalul Ilie Bolojan. Evident, un mare atu al oraşului l-a reprezentat sursa de ape termale, de care muncipalitatea a profitat imediat şi a construit un parc acvatic de peste 22 milioane euro, jumătate fonduri europene. Şi tot cu fonduri europene (tot ce vă povestesc eu aici am preluat din presa locală), a pus la punct infrastructura (drumuri, poduri, pasaje), utilităţile (inclusiv centrala termică a oraşului), lucrurile mărunte ce schimbă aspectul unei localităţi şi standardul de viaţă. Dar, cum pentru astfel de cheltuieli ai nevoie şi de cofinanţare, la marginea oraşului, primăria a tras utilităţi şi a pus la dispoziţia investitorilor terenuri. Astfel au luat naştere 3 parcuri industriale, care au atras în doar câţiva ani investiţii de peste 200 milioane euro, şi unde şi-au găsit loc de muncă peste 8.000 de orădeni. Rezultatul: tot anul trecut, de exemplu, numai din impozitul pe salarii au ajuns în visteria Oradei peste 40 milioane de euro. Bani, nu glumă!

În paralel însă, fiind convins că reţeta succesului înseamnă exploatarea resurselor locale, dar şi că nu e suficient să ai bani, ci şi să îi cheltuieşti în mod plăcut şi civilizat, în 2012, primăria a trecut la un alt nivel şi a început reabilitarea centrului istoric al oraşului, un alt atu aducător de bunăstare. Iar în numai câţiva ani, Oradea s-a transformat uluitor, devenind cel mai avansat oraş în ceea ce priveşte reabilitarea centrului istoric, reprezentând un model de bune practici pentru implementarea unui astfel de proiect. Un proiect care a dat imediat roade căci, în clădirile proaspăt reabilitate s-au amenjat hoteluri cochete, care acum sunt pline tot timpul anului. Specialiştii susţin că în acest moment Oradea are cel mai elegant centru istoric din România, întregul ansamblu ridicându-se, din toate punctele de vedere, la standardele unor oraşe precum Viena şi Budapesta. Evident, sunt şi câcotaşi, dar înainte de orice critici stau mărturie vie cei peste 200.000 de turişti români şi străini care anul trecut au adus o imensă plus valoare oraşului şi bunăstare locuitorilor. 

Ce-i lipseşte Brăilei din toate aceste ingrediente aducătoare de succes? Păi nu om avea noi ape termale, dar avem ditamai Dunărea, plus Lacu Sărat; terenuri pentru parcuri industriale - ne bate Dumnezeu să ne plângem; centrul istoric – dacă nici al nostru nu ar putea deveni o bijuterie... Categoric, ne lipseşte însă o echipă destoinică, oameni gospodari, cu viziune şi dorinţă de a scoate oraşul acesta din mizerie şi anonimat. Un primar dispus să îşi asume şi să rişte, pentru că, aşa cum spunea edilul Oradei, în ceea ce priveşte proiectul Centrul Vechi, „cadru legislativ există, doar că primarii nu aplică această lege deoarece nu este o măsură populară”.

Dar haideţi să vedem concret şi la ce se referă această măsură mâncătoare de voturi. Conform presei orădene, pentru stimularea investiţiilor în reabilitarea centrului istoric, primăria a mers pe trei direcţii, care au prevăzut facilităţi fiscale pentru cei care au investit şi supraimpozitare pentru cei care n-au înţeles că a locui într-un centru istoric presupune şi o responsabilitate.

Totul a început cu un inventar al tuturor clădirilor din perimetrul istoric şi clasarea lor în două categorii: clădiri monument istoric, care se supun prevederilor din Legea Monumentelor Istorice, şi clădiri care nu sunt monumente şi se supun prevederilor din Legea Faţadelor. Toţi proprietarii de clădiri au fost notificaţi despre această încadrare şi despre paşii pe care trebuie să îi urmeze fiecare, după caz, dar şi despre sancţiunile de care sunt pasibili dacă nu urmează hotărârea Consiliului Local. Astfel, prin HCLM, proprietarilor de clădiri monument li s-au acordat împrumuturi rambursabile în proporţie de 80%, fără dobândă, iar primăria a suportat restul de 20% reprezentând proiect tehnic şi dirigenţie de şantier. Totul printr-o fundaţie a Primăriei Oradea, care s-a preocupat şi de facilitarea obţinerii de avize şi autorizaţii. Împrumutul trebuie rambursat în termen de 5 ani, perioadă în care proprietarii sunt scutiţi de plata impozitului. Pentru clădirile care nu sunt monumente istorice, în 60 de zile de la notificare proprietarii trebuie să răspundă dacă au sau nu bani să-şi repare faţada. Dacă au, îşi reabilitează singuri, dacă nu, primăria intervine, face lucrarea şi recuperează banii tot în 5 ani. Cei care nu respectă aceste reguli sunt supraimpozitaţi cu până la 500%. Iar mai departe.... „Am notificat proprietarii, o parte au început deja să facă lucrările. Avem un caz unde nu au vrut, Palatul Apollo, iar acolo facem noi lucrările şi vom recupera banii, chiar prin valorificarea proprietăţilor. Momentan nu suntem în situaţia să vindem apartamentele ca să recuperăm banii, fiindcă oamenii când se văd în această situaţie, plătesc. Primarii nu aplică această lege deoarece nu este o măsură populară să intri peste om în casă, să-i repari casa cu forţa şi să îi ceri banii. Omul ăla clar nu te mai voteaza”, a explicat primarul. Rabat de la aceste condiţii, destul de dure, e dispus să facă (adică primăria să cofinanţeze în procent mai mare) doar în cazul persoanelor vârstnice, care domiciliază de mulţi ani în acele imobile. În rest... „dacă locuieşti în Piaţa Unirii, nu cred că se pune problema unor cazuri de natură socială”, căci „e foarte greu să explici raţional că ai o proprietate în buricul târgului, în pieţele centrale, dar eşti un caz social”.

Mai trebuie spus şi că în 2012, când a început proiectul de reabilitare,  Primăria Oradea avea în proprietate sau administrare în centrul istoric peste 700 de locuinţe sociale, majoritatea în clădiri aflate într-o stare avansată de degradare, şi în care locuiau claie peste grămadă, legal sau ilegal, mii de chiriaşi. Soluţia de atunci şi care, acum, se vede că începe să dea roade... „în momentul în care se vor elibera, sau cei de acolo nu îşi vor plăti datoriile la întreţinere, noi nu vom mai atribui aceste apartamente ca locuinţe sociale. Strategia este de a reloca aceste cazuri sociale din centrul istoric şi a le muta în zone mai periferice”. Evacuarea continuă şi în prezent, pe lângă neplata datoriilor, alte motive pentru care chiriaşii au fost şi sunt obligaţi să predea locuinţa fiind actele de indisciplină, violenţele, mizeria, intervenţiile neautorizate asupra clădirilor (construirea a tot felul de acareturi) sau distrugerea lor (nici lor nu le lipsesc vandalii asistaţi), practic orice fapte menite să deranjeze turiştii sau ceilalţi locatari. Chiriaşul este notificat în prima fază să-şi revizuiască atitudinea şi dacă nu înţelege de vorbă bună este somat ca într-un anumit termen să părăsească locuinţa. Categoric sunt probleme, au fost şi cazuri în care angajaţii primăriei au fost agresaţi de chiriaşii violenţi, dar instituţia nu cedează. Apelează la instanţă, la executorul judecătoresc, la organele de ordine, iar în momentul în care s-a obţinut evacuarea, chiriaşul îşi pierde complet orice drept de a mai obţine vreodată locuinţă cu chirie de la municipalitate.

Nu ştiu să vă spun exact detalii din interior, dar la suprafaţă se vede un Centru Vechi civilizat, curat, liniştit, invadat de turişti. Şi cum cei mai mulţi au preferat avionul, în prezent, se lucrează deja şi la construirea unui terminal mai mare, care să facă faţă afluxului uriaş de călători.

Şi uite aşa, din bine în mai bine, acum se vorbeşte de un alt pachet de măsuri menit să stimuleze dezvoltarea centrului istoric şi atragerea vizitatorilor, ce prevede interzicerea unor activităţi de tip case de amanet, magazine second hand, jocuri de noroc, splălătorii şi service-uri auto în perimetrul istoric, dar şi stimularea dezvoltării de terase, baruri, unităţi de alimentaţie publică. În plus, se ia în calcul creşterea cu 50% a impozitului pe clădirile în care nu se desfăşoară activităţi economice (cu excepţia celor în care se fac lucrări de renovare) şi a terenurilor ţinute fără construcţii. Ce să mai comentezi!?...

Pentru că, să fie clar, nu vorbim de Iaşi, Cluj, Timişoara, oraşe mari, universitare, cu putere economică, nici despre Sibiu, micul municipiu care a furat startul şi a devenit primul oraş cu adevărat european din România. Vorbim despre Brăila şi Oradea, două oraşe asemănătoare ca mărime, potenţial şi oferte. Două margini de ţară, care deşi sunt despărţite de doar 650 km şi un loc în top, în realitate calculezi diferenţele în mii de ani lumină. 

Norocul Oradei... un primar tânăr (avea doar 41 de ani când a preluat funcţia), determinat, cu o vastă cultură generală, vizionar, specialist în administraţie publică, decis să păstorească oraşul ca la carte (aşa a fost prezentat în emisiunea “România te iubesc”), înconjurat de oameni care au pus mai presus de funcţii, găşti şi partide binele comunităţii.

Şi nu pot să închei fără să vă spun şi că din 2013 şi până acum acest primar a reuşit să rezolve inclusiv problema câinilor maidanezi, abia dacă mai sunt câţiva pe străzi, dar şi a ajutoarelor sociale, numărul asistaţilor fiind acum sub 200 de persoane.

Măsuri nepopulare, prin care pierzi voturi!?... Las tot cifrele din presa locală să vorbească: Ilie Bolojan a fost ales pentru prima dată la cârma municipiului la 1 iunie 2008, cu 50,3% din voturi, reales în 10 iunie 2012, cu 66,02% din voturi, şi din nou reales pe 5 iunie 2016, cu 70,95% din voturi. Punct!




Categorie articol: 

Comentarii