O nouă modă le-a picat cu tronc oamenilor cu bani ai Brăilei: bărcile puternice şi pontoanele personale, la malul Dunării. Cine s-a mişcat suficient de repede, a reuşit să-şi închirieze câţiva metri liniari de mal, în dreptul cărora şi-a amplasat câte un ponton plutitor. Aşa se face că faleza brăileană este împânzită acum de pasarele, unele dintre acestea fiind blocate de portiţe pe care scrie că accesul persoanelor neautorizate este strict interzis. Încet dar sigur, băieţii deştepţi îşi adjudecă dreptul de a se bucura de propria bucăţică de Dunăre sau de propriul restaurant plutitor pentru care plătesc o chirie modică. Asta în condiţiile în care sute de barcagii se înghesuie pe pontoanele Bazei Nautice, plătind chirii substanţiale pentru a avea unde să-şi ţină ambarcaţiunile pe apă.
Pontoanele private schimbă aspectul falezei brăilene
N-au vrut să se înghesuie în Baza Nautică
Formal şi legal, contractul încheiat între proprietarii pontoanelor şi Serviciul Public de Administrare Portuară şi Transport Naval (SPAPTN) Brăila prevede "punerea la dispoziţie temporară" a unei porţiuni din malul fluviului, în dreptul căreia se permite acostarea unui ponton ce poate servi, la rândul său, ca sprijin pentru amararea a una sau două ambarcaţiuni. "Temporar" pentru că beneficiarul este obligat să elibereze zona în cazul când Consiliul Local Municipal hotărăşte că acolo trebuie efectuate anumite lucrări de utilitate publică. Aşadar, nu este vorba despre o concesiune pe termen lung, beneficiarul contractului de închiriere putând fi pus în orice moment în situaţia de a-şi lua pontonul şi a se muta în altă parte sau, în cel mai rău caz, de a-l scoate pe mal. "Deocamdată nu se pune problema să reziliem niciun contract. Nu se fac amenajări pe faleză şi niciunul dintre chiriaşi nu are restanţe de plătit", ne-a declarat Nicolae Balaban, şeful SPAPTN.
- Pe debarcaderul Bazei Nautice se înghesuie câteva sute de bărci
Suprafaţa administrată de SPAPTN Brăila se întinde de la kilometrul fluvial 170 plus 800 m, până la km fl. 172 plus 875 m. Mai exact, este vorba despre porţiunea cuprinsă între noul sediu al Căpităniei Brăila şi trecerea bac IMB. Sunt, aşadar 2 kilometri şi 75 metri de mal, din care se scad, însă, cei circa 200 metri ai Bazei Nautice, aflaţi în administrarea SC "Braicar" SA. În concluzie, SPAPTN dispune de circa 1,9 km de faleză, lungime pe care, în momentul de faţă, a închiriat-o aproape în totalitate, unui număr de 44 de clienţi. Aceştia se pot considera fericiţi, în comparaţie cu cei 220 de barcagii care împart o lungime de mal de doar 200 metri, Baza Nautică fiind, în prezent, plină până la refuz. Iar dacă barcagiii plătesc, în funcţie de puterea motorului, chiar 150 lei pe lună, pentru 1-2 metri cât au la dispoziţie să-şi amareze ambarcaţiunea, chiriaşii SPAPTN dau o sumă lunară fixă, cuprinsă între 350 şi 690 lei, chiar dacă ocupă 10 sau 40 metri liniari din lungimea malului, chiar dacă au un ponton pentru ambarcaţiunea personală sau ditai restaurantul plutitor din care scot profituri frumuşele. Nicolae Balaban ne-a informat că tariful perceput este de 8 dolari pe zi, în zona de faleză amenajată, adică de la Căpitănie la Baza Nautică şi 4 dolari pe zi, în zona neamenajată, dintre Baza Nautică şi trecerea bac IMB. Un calcul sumar ne arată că, în dreptul falezei amenajate cu trotuar şi spaţii verzi, chiria lunară pentru acostarea unui ponton se ridică la 240 dolari, deci cam 690 lei, la cursul actual. În zona cu mal nesistematizat, suma se înjumătăţeşte. Interesant este, însă, că nu se ţine cont de suprafaţa ocupată de ponton. Din această cauză, restaurantele plutitoare "Swing" sau "Dor de flori", care ocupă zeci de metri pătraţi, sunt puse pe picior de egalitate cu pontoanele de trei-patru ori mai mici, pe care proprietarii abia au avut loc să amenajeze o chichineaţă, unde să se adăpostească în caz de ploaie. "De anul viitor, intenţionăm să schimbăm sistemul de plată, în funcţie de mărimea pontonului şi lungimea de cheu ocupată. Pentru asta trebuie, însă, să obţinem o hotărâre de CLM", declară Balaban. De ce i-au trebuit atâţia ani lui Balaban ca să-şi dea seama de această nedreptate, e greu de spus, deşi e de înţeles având în vedere cine sunt cei care-au profitat de această "scăpare".
Cert este că, la actualele tarife, SPAPTN obţine, din închirierea a circa 2 km de mal, cam 25.000 lei pe lună. Asta în condiţiile în care "Braicar" scoate cam 15.000 lei pe lună, din chiriile proprietarilor de bărci care se îngrămădesc pe cei 200 metri ai Bazei Nautice.
"Primul venit, primul servit"
Şeful instituţiei, Nicolae Balaban, ne-a declarat că în prezent se funcţionează în conformitate cu HCLM 351/2005, cea care a reglementat înfiinţarea Serviciului Public de Administrare Portuară şi Transport Naval Brăila. "Necesitatea unui astfel de serviciu a apărut după ce Guvernul Românei a emis o hotărâre prin care concesiona Companiei Naţionale a Administraţiei Porturilor Maritime Galaţi o porţiune din malul brăilean administrată până atunci de Direcţia de Administrare Portuară Brăila. Porţiunea respectivă începe din zona Bazinului Portuar şi se termină în dreptul noului sediu al Căpităniei Brăilei. Odată concesionată această suprafaţă, Direcţia Administraţiei Portuare Brăila a încetat să mai existe, iar zona dintre Căpitănie şi trecerea bac IMB, rămasă în proprietatea municipalităţii, avea nevoie de un administrator. Aşa a luat fiinţă instituţia noastră aflată în subordinea CLM, în regim de autofinanţare. Scopul nostru este întreţinerea malului fluviului, cu excepţia tronsonului administrat de "Braicar", unde e Baza Nautică. De asemenea, avem în exploatare nava «Lacu Sărat» şi şalupa «Grindeni». Fiind pe autofinanţare, pentru întreţinerea navelor şi a malului a trebuit să apelăm la această formă de închiriere a malului", ne-a informat Balaban. L-am întrebat pe şeful Serviciului Portuar pe ce criterii s-au alocat locurile pentru pontoane. "S-a mers pe criteriul «Primul venit, primul servit». În 2006, nu prea voia nimeni să închireze o bucată de mal în dreptul căreia să-şi acosteze un ponton. Din 2007, după ce au început să cumpere bărci mai sofisticate, proprietarii lor s-au gândit că le trebuie pontoane de care să le lege şi am început să avem clienţi", a explicat Balaban. "Cum s-a aflat despre intenţia de închiriere a malului?", l-a întrebat reporterul. "Prin discuţii cu persoanele interesate. Unii au venit la sediul nostru să se informeze. Am mai făcut şi reclamă la o televiziune locală. Aşa s-a aflat, iar în momentul de faţă mai există doar două locuri neocupate pe care le putem închiria", ne-a mai zis şeful SPAPTN Brăila. Curios, unde-o fi găsit Balaban aşa-zisele persoane "interesate", câtă vreme este limpede că nu a făcut publicitate.
Chiriaşi secretoşi
Pe lista clienţilor care au închiriat porţiuni de mal pentru acostarea de pontoane se află, în majoritatea cazurilor, persoane juridice. Printre firme, figurează "Farex", "Drumuri şi Poduri", "Eleny", "Apan", "Hercules", "Alco Plus", "Lemi Star", "Sierra Quadrant" sau "Risk". La persoane fizice, remarcăm prezenţa liberalului Alexandru Dănăilă, a omului de afaceri Simion Cloşcă sau a prim-procurorului Mihalcea Fănel. Din câte se pare, unii dintre chiriaşii SPAPTN nu sunt prea încântaţi să devină public faptul că au în folosinţă o porţiune din Dunăre, în dreptul municipiului. Prim-procurorul Mihalcea, de exemplu, a reacţionat destul de dur când a fost sunat de reporterul nostru şi intervievat pe această temă. "Ce te interesează pe dumneata dacă am eu ponton la Dunăre?", l-a apostrofat magistratul pe ziarist. "De fapt, nici nu am ponton, am închiriat acum trei ani locul, dar nu mi-am făcut ponton, că nu am avut bani", a mai spus prim-procurorul şi a încheiat convorbirea.
Pe lângă restaurantele plutitoare "Dor de flori" şi "Swing" se mai remarcă, dintre toate pontoanele existente în prezent de-a lungul falezei brăilene, unul pe care s-a construit o casă în toată regula. Este acostat în apropierea navei militare "Mureş" şi aparţine omului de afaceri Stere Bucovală. Nici acesta nu a fost prea încântat să vorbească cu un reporter pe tema pontonului, asta deşi declară că a ridicat acea clădire plutitoare în scop nobil. Mai exact, pentru a găzdui acolo tabere de pictură ale artiştilor plastici contemporani. Mecenatul lui Bucovală va începe după ce construcţia casei de pe Dunăre va fi gata. Deocamdată, acesta ne-a mărturisit că pontonul său este acostat pe locul închiriat de altcineva de la SPAPTN. "Deocamdată, nu am încheiat un contract de închiriere. Sper să pot rămâne pe actuala poziţie, sunt în discuţii cu persoanele de care depinde asta. Dacă nu se va putea, îl mut în altă parte şi definitivez acolo contractul de închiriere", ne-a declarat Stere Bucovală.
