Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Agricultorii braileni vor BNR-ul mai aproape

Deficitul de capital, sustin fermierii braileni, este una din cauzele declinului agriculturii romanesti, inregistrat in ultimii ani, din punct de vedere tehnologic si investitional. Cel putin in ultimii zece ani, considera ei, creditarea de catre banci a activitatii din agricultura s-a situat la un nivel nesemnificativ fata de necesarul de capital, atit de lucru, cit si de investitii. "Insasi BNR a recunoscut ca sectorul agricol a "beneficiat" de 3% din totalul creditelor acordate de bancile comerciale in anul 2006. Astfel, Romania a ajuns pe unul din ultimele locuri din UE, ca nivel tehnologic si implicit ca nivel de productivitate, in conditiile in care potentialul agricol al Romaniei este clasat pe primele locuri in Europa", a declarat Marcel Cucu, vicepresedinte al Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania - LAPAR si membru al Asociatiei Producatorilor Agricoli APA Braila.
In opinia lui, BNR, impreuna cu Guvernul Romaniei, trebuie sa revizuiasca profund politicile pentru agricultura, sa stimuleze capitalizarea agricultorilor, cu preponderenta in sectorul agriculturii comerciale si sa-si asume riscurile unor asemenea politici. In caz contrar, chiar in conditiile unei importante finantari din partea UE, absorbtia fondurilor va fi dificila, sau neuniform distribuita.
In acest context, fermierii considera necesar ca politicile BNR sa se canalizeze pe trei directii: credite pentru constituirea capitalului de lucru; credite pentru tehnologizare; si credite pentru stabilizarea exploatatiilor comerciale.

"Vrem o reforma a politicilor de creditare"

"Bancile comerciale evita acordarea de imprumuturi de productie pentru agricultura considerind aceasta activitate riscanta. In cazul in care se acorda totusi finantarea, bancile pretind garantii, de regula imobiliare, greu de sustinut de catre agricultori. Astfel, agricultorii sint in situatia de a-si continua activitatea prin finantari inrobitoare de la furnizorii de input-uri si sint nevoiti sa accepte pentru aceasta atit preturi impuse la seminte, pesticide, ingrasaminte, cit si la produsele livrate in contul lor. Acestia obtin profituri uriase, in timp ce agricultorii se straduiesc, an de an, sa nu piarda, sau sa piarda cit mai putin. Si asa ciclul de productie se reia, cu aceleasi premize create si cu aceleasi rezultate. In concluzie, asociatiile profesionale din agricultura solicita BNR si Guvernului Romaniei, o reforma a politicilor de creditare pentru constituirea capitalului de lucru in agricultura, care trebuie sa acopere 60-70% din necesarul ciclului de productie si care sa se bucure de o rambursare elastica, in functie de posibilitatea de valorificare in conditii de piata prielnice", a mai precizat vicepresedintele LAPAR.
Reforma politicilor de creditare reprezinta, in opinia fermierilor, o prioritate, atit timp cit se stie, cei mai multi dintre ei nu dispun de mijloace tehnologice eficiente (de productie, depozitare si procesare primara a produselor), care sa le permita sa intre in piata de pe pozitii comparabile cu agricultorii europeni.
In plus, asociatiile profesionale solicita BNR si Guvernului Romaniei un program de tehnologizare in agricultura, prin credite partial garantate de stat, in special pentru agricultorii din categoria comerciala, mici si mijlocii. Totodata, ele solicita Guvernului sa se autosesizeze in privinta cumpararii masive de pamint de catre investitorii straini si impreuna cu BNR sa elaboreze un program de stabilizare, consolidare si dezvoltare a exploatatiilor producatorilor romani, prin infiintarea creditului ipotecar, pe termen mediu si lung (10 - 15 ani), cu perioada de gratie, pentru achizitii de teren arabil.
Toate aceste opinii, propuneri si avertizari au facut obiectul unui memoriu care, dupa ce va fi aprobat de toate asociatiile profesionale membre, va fi inaintat de LAPAR Guvernului Romaniei si Bancii Nationale.




Categorie articol: 

Comentarii