Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Afacerea pariurilor

• casele de pariuri din municipiu se înmulţesc, lucru ce poate fi observat cu ochiul liber • aşa se face că există locuri în oraş unde agenţiile de acest gen funcţionează perete în perete • în evidenţele Primăriei Municipiului Brăila, există 140 de puncte de lucru, la care se adaugă cele din judeţ, despre care nu avem o statistică exactă • Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN) s-a rezumat la faptul că numărul caselor de pariuri din Brăila variază • psihologii atrag atenţia că jocurile de noroc creează dependenţă, iar dorinţa de îmbogăţire rapidă alimentează această problemă • “Ordonanţa lăcomiei” a desfiinţat singurul fond de prevenire a dependenţei constituit prin lege şi care era la dispoziţia ONJN

 

Fenomenul pariurilor ia amploare de la un an la altul, iar asta se poate observa cu ochiul liber. În municipiul Brăila există şi câte 2-3 case de pariuri funcţionând perete în perete, cum se întâmplă spre exemplu pe Calea Călăraşilor, aproape de Palatul Agriculturii, ori în zona Barierei Călăraşilor. Casele de pariuri au început să apară inclusiv în mediul rural. De-a lungul anilor au fost realizate mai multe articole de presă, dar şi studii de specialitate care arată că numărul jucătorilor creşte continuu, iar printre ei se află şi adolescenţi - lucru specificat într-un studiu al Agenţiei Naţionale Antidrog din 2015. La nivel naţional, există sute de întreprinderi cu cod CAEN 92 (Activităţi de jocuri de noroc şi pariuri), însă numărul lor a fost diferit de la un an la altul, potrivit Institututul Naţional de Statistică. Anuarul Statistic al României a arătat că în anul 2011, în ţară existau 968 de întreprinderi cu acest cod CAEN, iar în următorii 2 ani, numărul a scăzut la 784 (2012), apoi la 779 (2013). În 2014 şi 2015, industria pariurilor pare că s-a “revigorat”, căci numărul întreprinderilor din ţară au crescut la 803, apoi la 813. În 2016, existau 727 astfel de unităţi economice. Singurul număr care a crescut contant în ultimii ani a fost cel mediu al angajaţilor: de la 20.238 în 2011 la 26.895 în 2014, apoi la 27.551 în 2016. Ca număr de agenţii, în 2014 spre exemplu, acesta depăşea 3.700 la nivel naţional, potrivit Digi24.

Ne-am adresat Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN), o instituţie publică în subordinea Guvernului cu atribuţii de autorizare, monitorizare şi control în domeniul jocurilor de noroc, pentru o situaţie exactă a caselor de pariuri şi a slot-machine (celebrele păcănele) din municipiul şi judeţul Brăila, însă nu am primit nici pe departe răspunsul dorit, instituţia rezumându-se la faptul că numărul nu este unul fix. “Cu privire la casele de pariuri şi sălile dedicate slot-machine, menţionăm că, având în vedere dinamica activităţii domeniului jocurilor de noroc, numărul acestora variază permanent, ţinând cont de notificările organizatorilor de jocuri de noroc privind închiderea/deschiderea punctelor de lucru”, se menţionează în răspunsul ONJN la o solicitare formulată conform Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Singura cifră pe care am obţinut-o a fost de la Primăria Municipiului Brăila, valabilă, evident, doar pentru municipiu: sunt 140 de puncte de lucru, în prezent, în evidenţele Municipalităţii.

Un alt aspect al industriei pariurilor a fost atins de publicaţia Libertatea, şi anume câţi bani se învârt la pariuri sportive şi la casino online şi offline: 4 miliarde de euro pe an, în timp ce cifra de afaceri în industria locală a jocurilor de noroc din România se apropia de un miliard de euro, în urmă cu aproximativ 2 ani.

 

Printre jucători se află inclusiv adolescenţi, potrivit Agenţiei Naţionale Antidrog

 

Pe lângă cifre şi statistici şi faptul că aceste case de pariuri se înmulţesc, cel puţin în Brăila, ca ciupercile după ploaie, mulţi români văd în pariurile sportive o formă de divertisment şi o sursă secundară de venit. Am stat de vorbă cu o fostă angajată a unei agenţii de pariuri, care a dorit să-şi păstreze anonimatul. Aceasta ne-a spus că erau zile în care introducea în sistem chiar şi 700 de bilete, cele mai multe la fotbal. “Casele de pariuri sunt profitabile pentru că foarte multe dintre ele au şi păcănele. Tocmai la aceste aparate de joc aveam cei mai mulţi jucători. Pentru bilete, foarte multe la fotbal, veneau clienţi de toate vârstele, inclusiv oameni care primeau pensia şi voiau să parieze la meciuri de fotbal. Aveam şi clienţi care reveneau zilnic pentru a paria, printre care inclusiv femei. Mi-am dat demisia din cauza stresului. Nu puteam nici măcar să mă duc la baie, pentru că veneau clienţi tot timpul şi băteau în geam”, ne-a declarat femeia.

Despre vârsta pariorilor a vorbit şi Agenţia Naţională Antidrog (ANA), într-un studiu ESPAD din 2015, de altfel şi singurul de acest gen al Agenţiei care abordează subiectul pariurilor în rândul tinerilor. “Prevalenţa participării la jocurile de noroc pe bani în ultimele 12 luni înregistrează în rândul adolescenţilor din România o valoare de 13,1%, situându-se la nivelul mediei europene (13,7%). Interesul pentru acest gen de activităţi este mult mai mare în rândul băieţilor, care înregistrează o prevalenţă a participării la jocuri de noroc pe bani în ultimele 12 luni de 21,6%, în timp ce fetele au declarat în proporţie de doar 5% o participare la astfel de activităţi. Ambele valori se înscriu în tendinţele înregistrate la nivel european - 22,8 băieţi şi 4,7% fete”, potrivit studiului ESPAD publicat de ANA. În acelaşi document se mai menţionează că adolescenţii din România au declarat în proporţie de 24,3% implicarea în jocuri mecanice online, în timp ce 21,1% au preferat să participe la jocuri de cărţi sau zaruri, la jocuri de tip loterie sau la pariuri sportive.

 

Dependenţa de jocuri de noroc şi asociaţia care oferă ajutor

 

O altă afirmaţie îngrijorătoare care aparţine psihologilor este faptul că aceste jocuri de noroc ajung să creeze dependenţă în rândul jucătorilor, din cauza dorinţei de a se îmbogăţi rapid. Nu de puţine ori, jucători înrăiţi la pariuri ori cazino au ajuns fără un leu în buzunar din cauză că nu au reuşit să-şi stăpânească la timp această dorinţă. Ce face statul pentru ei? Nimic. Singura prevedere din lege care făcea referire la tratarea dependenţei a dispărut odată cu adoptarea Ordonanţei de Urgenţă 114 din 2018, cunoscută ca “ordonanţa lăcomiei”. Mai exact, Legea 124/2015 prevedea înfiinţarea unui fond la dispoziţia ONJN, denumit “Fond de prevenire a dependenţei de jocuri de noroc”, la care erau erau obligaţi să contribuie toţi organizatorii de jocuri de noroc licenţiaţi cu sume cuprinse între 1.000 şi 5.000 euro pe an. ONJN susţine, într-un răspuns pentru www.libertatea.ro, că acest articol din lege a fost abrogat prin OUG 114/2018.

Aşa se face că nu există fond de stat, dar avem un singur program dedicat persoanelor care se confruntă cu probleme de joc şi care oferă un ajutor acestora. Este vorba despre “Joc Responsabil”, asociaţia funcţionând de aproximativ 7 ani şi având ca scop prevenirea jocului compulsiv, educarea privind un comportament responsabil faţă de jocurile de noroc, instruirea angajaţilor din sălile de joc, precum şi identificarea şi asistarea jucătorilor cu probleme legate de jocurile de noroc prin intervenţie multiplă.

Asociaţia “Joc Responsabil” pune la dispoziţia jucătorilor numărul de telefon 0800.800.099 ce poate fi apelat gratuit, de luni până vineri, în intervalul 10.00-18.00, iar un specialist va prelua apelul. De asemenea, pe site-ul asociaţiei există posibilitatea de a completa un chestionar anonim de auto-testare, pentru a afla dacă jocul de noroc a devenit o problemă pentru un jucător. O altă variantă de ajutor este corespondenţa prin e-mail cu un psiholog, adresa fiind contact@jocresponsabil.ro. Nu numai jucătorii pot apela la ajutorul “Joc Responsabil”, ci şi rudele sau prietenii celor care au început să aibă probleme cu jocurile de noroc. “În urma discuţiei telefonice cu specialistul Joc Responsabil, te poţi programa la două şedinţe gratuite de evaluare şi consiliere la unul dintre cabinetele programului, localizate în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi”, se mai arată pe site-ul asociaţiei.

Chiar de curând, Asociaţia Joc Responsabil a desfăşurat o activitate la Brăila. “Sub forma unor discuţii interactive, dr. Cristian Andrei, psihoterapeut, expert şi ambasador al Asociaţiei Joc Responsabil, le-a vorbit celor 300 de elevi din clasele a XI-a şi a XII-a ale Colegiului Naţional “Gh. M. Murgoci” din Brăila, despre conceptul de noroc, ce este cu adevărat important în relaţionarea socială şi cum trebuie să reacţioneze adolescenţii la tentaţiile divertismentului adresat adulţilor”, potrivit unui comunicat de presă emis de asociaţie.




Categorie articol: 

Comentarii