Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

“Gaiţele” şi “Regele gol”- două spectacole de excepţie la sfârşit de săptămână

*piesele se joacă sâmbătă şi duminică, de la ora 18,00, în Sala Mare a Teatrului “Maria Filotti”

 

 

 

Sâmbătă, 22 februarie, de la ora 18,00, la Sala Mare a TEATRULUI “Maria Filotti” se joacă piesa GAIŢELE de Al. Kiriţescu, regia Radu Nichifor

Gaiţele reprezintă una dintre cele mai valoroase comedii de moravuri din dramaturgia românească. Această piesă face parte din aşa- zisa trilogie burgheză a lui Kiriţescu: comedia “Marcel şi Marcel” sau “Anişoara şi ispita”, scrisă în 1923, apoi “Florentina” în 1925 şi “Cuibul de viespi”, cum s-a intitulat în 1930, comedia “Gaiţele”, jucată prima dată La Craiova de trupa “Bulandra”, apoi, jucată în multe variante, pe mai toate scenele ţării, cu un succes enorm. Acţiunea se petrece “cam prin vara anului 1930”, în casa Anetei Duduleanu, văduva marelui moşier Tasse Duduleanu, casă în care bătrâna locuia împreună cu fiica cea mică, Margareta, soţul acesteia, Mircea Aldea şi două servitoare- Zamfira şi Fraulein.

Într-o casă în care dominau urletele, meschinăriile, egoismul şi ironia dusă la extrem, Mircea Aldea este un intrus, intrat forţat de împrejurările căsătoriei cu Margareta Duduleanu, care se macină încet, încet până ajunge la disperare. În toată acestă monstruozitate, apare Wanda Serafim, o femeie uşoară, venită de la Paris, nepoată a marelui moşier Tasse Duduleanu şi implicit verişoară a Margaretei. Aceasta îl seduce pe Mircea, într-un moment total nepotrivit, când soţia sa era însărcinată. Răceala care intervine între cei doi soţi nu îi dă nicio clipă impresia Margaretei că ar putea fi vorba de o altă femeie, ba chiar îl îndeamnă pe Mircea să meargă însoţit de Wanda la o recepţie dată în cinstea unei cununii, fiind convinsă că adevăratul motiv al îndepărtării bărbatului ei era copilul, pe care acesta îl aştepta cu nerăbdare şi asupra căruia îşi îndrepta acum toată energia afectivă. De aici va proveni şi tragedia: Margareta Aldea suferea de o boală de inimă, iar cei doi fraţi Georges şi Ianache încearcă să o convingă să scape de copil. Femeia refuză categoric acest lucru, argumentul ei fiind dorinţa nemăsurată a lui Mircea de a avea un copil, moment în care Aneta Duduleanu vine în cameră cu un mănunchi de scrisori de dragoste ale ginerelui ei către Wanda. Pe fondul amuzamentului celor doi fraţi şi al bătrânei, Margareta se sinucide cu o supradoză de laudanum. Piesa se încheie cu o “glumă” de parastas, la care până la un moment dat participanţii erau “aşa de bine dispuşi”, după cum, inconştient, mărturiseşte Zoe.

Duminică, 23 februarie,de la ora 18.00, la Sala Mare se joacă REGELE GOL de Evgheni Şvarţ , regia Lucian Sabados, sonorizarea- Marian Ecmegian.

Preluând motivul central din basmul “Hainele cele noi ale împăratului”, piesa „Regele gol” a lui Evgheni Şvarţ tratează în parabole probleme grave cu care se confruntă lumea contemporană, în speţă aspecte ale unui sistem totalitar de care Europa actuală nu duce lipsă, din nefericire. Hans Christian Andersen a scris acest basm, care, prin mesaj, este destinat mai mult adulţilor, decât copiilor. Este o ilustrare vie a infatuării fără limite, a slugărniciei, a ignoranţei şi a conformismului de turmă, toate aceste defecte umane devenind surse de inspiraţie şi, mai târziu, mijloace de speculaţie pentru escroci. Scrisă în 1934, în plină ascensiune fascistă, piesa lasă să se ghicească multe în spatele replicilor rostite pe scenă, devenind o vehementă satiră la adresa dictaturii în general şi un apel la sinceritate, frumuseţe morală şi dreptate.

 

 




Categorie articol: 

Comentarii