Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Între miracol şi dezastru

Profit de dreptul la (încă) liberă opinie, fără să fiu amendat de Puterea PSD-ALDE, aşa cum îşi doreşte ministrul Finanţelor, Orlando Teodorovici, pentru a încerca un fel de previziune: sunt toate şansele ca deficitul bugetar să fie anul acesta mai mare de 3% din PIB, contrar obligaţiilor asumate de România, dar, mai ales, contrar tuturor promisiunilor şi asigurărilor repetate date de oficialii guvernării şi ai Puterii politice, începând cu Dragnea şi Dăncilă şi terminând cu Vâlcov şi Teodorovici.

Pentru primele 11 luni ale acestui an, deficitul bugetar înregistrat şi anunţat de Finanţe a fost de 2,7% din PIB. Pentru cine cunoaşte sau pentru cine este doar curios să consulte site-ul Ministerului Finanţelor, lucrurile se prezintă foarte simplu: niciodată în ultimii 13 ani, de când site-ul MFP afişează datele oficiale, nu s-a reuşit ca, în ultima lună a anului, deficitul înregistrat să fie cu doar 0,3 puncte procentuale mai mare decât cel la 11 luni. De fapt, întotdeauna din 2006 încoace, deficitul consemnat la final de decembrie a fost cu peste un punct procentual, ba chiar două, mai mare decât cel de la finele lunii noiembrie. Fără excepţie, în fiecare an, inclusiv în anii de „boom” economic – aşa rezultă chiar din datele provizorii publicate de MFP pe site-ul propriu în fiecare lună a ultimilor 13 ani. Şi asta pentru că, în decembrie, statul face de regulă ultimele plăţi aferente anului fiscal, ultimele calcule, ultimele compensări, ultimele operaţiuni fiscale. De exemplu, anul trecut, deficitul la 11 luni era 1,21% din PIB, iar la 12 luni de 2,88% din PIB. În 2016, la 11 luni se înregistra 0,73% din PIB, iar la 12 luni de 2,41% din PIB şi tot aşa (cu riscul de a plictisi - în 2015: nov. – 0,04% din PIB, dec. – 1,47% din PIB; în 2014: nov – 0,04%, dec. – 1,85%; în 2013: nov. - 1,56%, dec. – 2,5%; în 2012: nov. – 2,82%, dec. – 4,29%; în 2011: nov. - 5,2%, dec. 6,5%; în 2010: nov. 6,1%, dec. – 7,4%; în 2009: nov. - 3,1%, dec. – 4,9% etc).

Să realizezi un deficit bugetar de sub 3% din PIB în decembrie 2018, de la 2,7% din PIB în noiembrie 2018, ar însemna nu doar o infirmare a statisticii, ci un adevărat miracol economic – de care, să fiu sincer, mă îndoiesc că ar fi capabilă guvernarea PSDragnea-Dăncilă. Sau, cumva, o denaturare a datelor, lucru de care îi cred în stare pe guvernanţi, ceea ce ar fi şi mai grav - îmi place însă să cred că mai există un dram de responsabilitate, dacă nu la Guvern, măcar undeva prin Ministerul de Finanţe sau în cadrul INS.

De altfel, deşi o depăşire a deficitului bugetar în cazul României a fost prognozată anul trecut inclusiv de Comisia Europeană şi FMI, acum ea este o urmare mai ales a logicii, în special atunci când cheltuielile statului sunt cu mult mai mari decât încasările de la buget. Cum am mai spus-o, nu există o formulă magică a dezmăţului cu bani publici, fără să creezi o gaură uriaşă în buget.

Datele provizorii pentru întreg anul 2018 vor fi publicate de Finanţe spre sfârşitul acestei luni - acela urmând a fi un fel de  „moment al adevărului”. Însă, indiferent ce date va publica MFP peste circa trei săptămâni, acestea ar trebui însoţite obligatoriu şi de explicaţii – fie ale „miracolului” statistic nemaîntâlnit de cel puţin 13 ani încoace, fie ale dezastrului care se va oficializa.




Categorie articol: 

Comentarii