Două explozii care s-au succedat la un interval de circa două ore au zguduit, ieri, împrejurimile oraşului Măcin. În total, au fost detonate 4.870 kilograme de azotat de amoniu, plus alte 450 kilograme de explozibil rezistent la umezeală, pentru a disloca din cariera de piatră Derea-Anton-Suluk circa 23.450 tone de granit. Cariera respectivă este exploatată de "Eco" SA, societate comercială controlată de Consiliul Local Municipal Brăila, iar detonarea de ieri este cea mai puternică din ultimii ani. "Eco" SA a încheiat recent un contract cu firma "Interconstruct" Constanţa, pentru livrarea, în următoarele şase luni, a 75.000 tone de granit, sub formă de blocuri masive. Piatra va fi folosită la construirea unui dig în zona Agigea. "Contractul acesta este mană cerească pentru societatea noastră. Ne va aduce, într-o perioadă relativ scurtă, de doar jumătate de an, circa 10 miliarde de lei vechi, din care vom obţine profit curat de 3 miliarde. Derocarea de astăzi (ieri - n.n.) este cea mai masivă din ultimii ani, pentru că trebuie să livrăm zilnic minim 1.000 tone de granit. Probabil că, în lunile următoare, vom face câte o detonare la circa 3 săptămâni", ne-a declarat Alexandru Micu, directorul "Eco" SA.
Cariera de piatră de la Măcin, din care se extrage granit de foarte bună calitate, a fost inaugurată în timpul regimului comunist, de fosta Întreprindere de Gospodărire Locală din cadrul Primăriei Brăila. Ca urmaşă a acelei întreprinderi, actuala societate de salubrizare "Eco" SA a încheiat cu Primăria Măcin, în anul 2000, un contract de concesionare pentru suprafaţa de 19,67 hectare din perimetrul Derea-Anton-Suluk, situat la circa 2 km distanţă de oraşul Măcin. Contractul este valabil 20 de ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă 5 ani. Din păcate, din cauza problemelor financiare cu care se confrunta "Eco" SA, activitatea exploataţiei de granit a fost oprită în anul 2003. Abia în 2012, după ce situaţia "Eco" a început să se redreseze, s-a putut face o investiţie de circa 150.000 euro, pentru repornirea carierei. Investiţia a constat în achiziţionarea, din fonduri proprii, a unei staţii de concasare şi sortare, ce poate prelucra 100 tone de piatră pe oră, producând sorturi de diverse dimensiuni, de la 0 - 25 mm, până la 63 - 120 mm. Piatra astfel prelucrată are o gamă largă de utilizări, de la construcţia de diguri insurmensibile, până la diverse lucrări de drumuri. De asemenea, poate fi folosită şi în scop ornamental. În 2012 şi 2013 lucrurile au mers foarte bine, "Eco" obţinând din exploatarea carierei 8,1 miliarde de lei vechi, respectiv 7,6 miliarde de lei vechi. În 2014, însă, pe fondul situaţiei financiare generate de slaba colectare a taxei de salubritate de la cetăţenii municipiului Brăila, "Eco" a obţinut profit de doar 367 milioane de lei vechi din exploatarea carierei de la Măcin. Anul acesta, însă, se anunţă unul foarte bun. "Cariera de la Măcin e o mină de aur nu doar pentru «Eco», ci pentru Brăila în general. Intenţionăm ca din profitul obţinut să investim în achiziţionarea unor noi utilaje, astfel încât să putem să livrăm şi piatră cu profil mai mic, criblură pentru mixturi asfaltice", ne-a declarat directorul Micu.
Detonarea de ieri a fost executată de o firmă specializată din judeţul Tulcea. Chiar dacă a fost destul de puternică, suflul exploziei simţindu-se până la câţiva kilometri distanţă, aceasta nu se poate compara cu detonările care se făceau pe vremuri, când exploatarea carierei era mult mai intensă. "În 1995, într-un tunel de 105 metri lungime, s-au aruncat în aer 25 tone de azotat de amoniu şi 5 tone de motorină. Pentru siguranţă, echipa a stat la trei kilometri de carieră. Explozia a fost atât de puternică, încât a rupt o bucată uriaşă din munte. Au fost dislocate 150.000 tone de piatră brută", îşi amintea, în urmă cu câţiva ani, Cornel Săndulescu, directorul "Braicar" SA Brăila, martor al exploatării din acea perioadă.
În condiţiile extragerii a circa 200.000 t de piatră pe an, cariera concesionată de "Eco" poate fi exploatată aproape 100 de ani de aici încolo, până la epuizarea totală a resurselor minerale.
