NAȚIONAL
Ce este drona Geran-2 sau “muniția rătăcitoare”
Drona Geran-2, precum cea care a căzut în noaptea de joi spre vineri pe un bloc de apartamente din Galați, sunt ceea ce armatele moderne numesc „muniții rătăcitoare” („loitering munitions”). Cu alte cuvinte, ele sunt undeva între o dronă și o rachetă de croazieră: zboară autonom pe distanțe mari, caută sau urmăresc o țintă și se autodistrug la impact.
Denumirea lor oficială este HESA Shahed 136, Geran-2 fiind numele folosit de ruși. Potrivit think tank-ului Global Security, modelul „Shahed 136” a fost proiectat în Iran de compania HESA (Iran Aircraft Manufacturing Industrial Company), în asociație cu Shahed Aviation Industries.
Drona a fost prezentată public în 2021, dar a devenit de notorietate abia după ce Rusia a început să o folosească la scară largă în războiul pe care îl poartă împotriva Ucrainei.
Spre deosebire de dronele militare clasice, precum Bayraktar TB2 sau MQ-9 Reaper, dronele „Geran-2” nu sunt proiectate să se întoarcă la bază. Ele sunt practic „bombe zburătoare” ieftine, cu rază de acțiune mare.
Serviciile occidentale de securitate afirmă că Iranul a vândut întâi drone Rusiei, iar apoi și-a pus la dispoziția Moscovei expertiza sa în dezvoltarea lor.
Rusia a apelat la ajutorul Iranului întrucât comandamentul militar de la Moscova nu a anticipat importanța pe care o vor avea dronele într-un conflict modern și, practic, nu a avut deloc aeronave zburătoare fără pilot la începutul invaziei sale în Ucraina.
De altfel, situația a fost pe larg criticată de bloggerii militari ruși, lipsa dronelor fiind unul dintre lucrurile imputate fostului ministru al apărării Serghei Șoigu, pe care președintele Vladimir Putin l-a schimbat din funcție în mai 2024.
Rusia ar produce lunar mii de drone „Geran-2”
Se crede că, în prezent, Rusia produce lunar pe teritoriul său zeci de mii de drone, deși e dificil de stabilit câte sunt dintr-un model anume.
General-maiorul ucrainean Viktor Iahun, fostul adjunct al șefului Serviciului de Securitate al Ucrainei, a declarat la începutul lunii martie că Rusia este capabilă să producă între 4.000 și 5.000 de drone de atac de tip „Shahed” / „Geran” pe lună.
El a subliniat că Rusia a devenit, practic, independentă de Iran în ceea ce privește producția de drone.
„Rusia a preluat partea de inginerie și planurile tehnice și, practic, a obținut ceea ce își dorea: dezvoltarea și lansarea producției. Acum are capacitatea de a produce între 4.000 și 5.000 de drone Shahed pe lună”, a spus el.
Specificațiile tehnice ale dronelor „Geran-2”
Caracteristicile principale ale acestui model de dronă sunt:
- lungime: aproximativ 3,5 metri;
- anvergură: circa 2,5 metri;
- motor simplu cu elice împingătoare;
- viteză relativ redusă (în jur de 180–200 km/h);
- încărcătură explozivă de aproximativ 40–50 kg, uneori mai mare în versiunile rusești recente;
- autonomie estimată între 1.000 și 2.500 km.
Ele sunt importante pentru forțele armate ruse, dar și cele iraniene, pentru că sunt relativ ieftine, simple, produse în număr mare și greu de contracarat economic. După cum arăta Business Insider, ideea strategică este următoarea: o dronă „Shahed” / „Geran” poate costa zeci de mii de dolari, însă interceptorul antiaerian folosit pentru a o doborî, precum rachetele folosite de sistemele Patriot, poate costa sute de mii sau milioane de dolari.
Astfel, atacatorul încearcă să „epuizeze” apărarea antiaeriană a adversarului prin volum. Rusia a folosit frecvent „roiuri” de zeci sau sute de „Geran-2” într-o singură noapte. Unii analiști militari descriu dronele „Shahed” / „Geran” ca pe niște „rachete de croazieră low-cost”.
Iranul a folosit la rândul său drone pentru a încerca să epuizeze apărarea antiaeriană a statelor din Golf.
NAȚIONAL
Condamnări grele după măcelul de la Urziceni: un bărbat a primit închisoare pe viață, iar alții 29 de ani
Tribunalul Ialomița a pronunțat condamnări grele în dosarul conflictului armat izbucnit în februarie 2025, pe străzile din Urziceni, între două familii rivale. Bărbatul care a împușcat mortal două persoane a primit închisoare pe viață, iar alți inculpați au fost condamnați la pedepse de până la 29 de ani de închisoare.
În total, 39 dintre cele 40 de persoane trimise în judecată au fost condamnate la pedepse cu închisoarea, în timp ce pentru un inculpat care era minor la data faptelor a fost dispusă o măsură educativă. Sentința pronunțată de Tribunalul Ialomița nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Cum a izbucnit conflictul armat de la Urziceni
Incidentul a avut loc pe 8 februarie 2025, în jurul orei 17:00, când aproximativ 40 de persoane din două grupuri rivale s-au confruntat pe străzile municipiului Urziceni, județul Ialomița.
Potrivit procurorilor, conflictul a fost precedat de tensiuni mai vechi între două familii din județele Prahova și Ialomița. După ce o propunere de înțelegere a fost refuzată, membrii uneia dintre familii s-au deplasat cu mai multe autoturisme la Urziceni, pentru a se confrunta cu adversarii.
Ambele grupuri se înarmaseră înainte de întâlnire cu arme de foc letale și neletale, bâte, topoare, răngi, cuțite și macete.
În urma violențelor, două persoane au fost împușcate mortal, iar alte șase au fost rănite. Patru dintre răniți au fost împușcați, iar în cazul a două persoane leziunile au pus viața în pericol, potrivit anchetatorilor.
După confruntare, doi dintre inculpați au ascuns două dintre armele folosite. Instanța a reținut că omorul și tentativele de omor au fost comise cu premeditare.
Ce pedepse au primit persoanele implicate
Bărbatul care a tras focurile de armă mortale a fost condamnat la detenție pe viață. Alți 18 inculpați din grupul său au primit pedepse cuprinse între 19 ani și 4 luni și 29 de ani de închisoare, pentru complicitate la omor calificat și complicitate la tentativă de omor calificat.
Doi dintre aceștia au fost condamnați și pentru tentative de omor calificat: unul a tras cu o armă cu alice asupra a două persoane, rănindu-le, iar celălalt a lovit un bărbat în zona capului cu o macetă.
Din grupul advers, un inculpat care a tras cu pistolul asupra celeilalte tabere a primit 19 ani de închisoare. Alți cinci au fost condamnați la pedepse între 11 ani și 8 luni și 14 ani și 4 luni, pentru complicitate la tentativă de omor calificat.
Alți 14 inculpați majori au primit pedepse cuprinse între 4 ani și 8 luni și 6 ani și 8 luni de închisoare, pentru tulburarea ordinii și liniștii publice și încăierare. Pentru inculpatul care era minor la momentul faptelor, instanța a dispus asistarea zilnică timp de cinci luni.
Judecătorii au dispus confiscarea armelor, muniției și obiectelor folosite în conflict și au menținut măsurile asigurătorii pentru recuperarea prejudiciilor. Bunurile autorului omorului și ale celor 18 complici ai săi au fost indisponibilizate până la concurența sumei de 13 milioane de euro. Pentru celălalt bărbat care a tras cu pistolul și cei cinci complici ai acestuia, măsurile asigurătorii vizează suma de un milion de euro.
De asemenea, a fost instituit sechestru asupra a patru autoturisme folosite de inculpați și poprire asupra conturilor bancare ale 18 persoane. Acțiunea civilă urmează să fie soluționată separat.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a precizat că urmărirea penală a fost finalizată în două luni de la comiterea faptelor, iar sentința de primă instanță a fost pronunțată la aproximativ un an și șase luni de la trimiterea în judecată.
NAȚIONAL
Atac cu cuțitul într-o școală din Bistrița. O profesoară și un elev au fost răniți
Atac cu cuțitul într-o școală, luni dimineață, 19 octombrie, în municipiul Bistrița. O profesoară și un elev au fost răniți cu un cuțit de un alt elev, iar polițiștii au intervenit și l-au imobilizat pe presupusul agresor. Cele două victime au fost preluate de echipajele medicale și transportate la spital.
Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Bistrița-Năsăud, polițiștii au fost sesizați printr-un apel la 112, în jurul orei 08:40, cu privire la agresiunea produsă într-o unitate de învățământ din oraș.
Profesoara și un elev, răniți cu un cuțit
Incidentul s-a produs la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița. Conform informațiilor transmise de autorități, un elev de gimnaziu ar fi atacat cu un cuțit o profesoară și un coleg.
Polițiștii au intervenit la fața locului și l-au imobilizat pe elevul suspectat de agresiune, acesta fiind dus în custodia autorităților.
Cele două persoane rănite au fost preluate de echipajele medicale și transportate la Unitatea de Primiri Urgențe din Bistrița pentru investigații și îngrijiri de specialitate. În urma incidentului, mai mulți elevi au prezentat stări de panică și agitație, potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bistrița-Năsăud.
Polițiștii au deschis o anchetă
La locul incidentului au intervenit polițiști de la Biroul de Ordine Publică, Biroul de Investigații Criminale și Biroul Siguranță Școlară, precum și luptători din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale.
Anchetatorii încearcă să stabilească împrejurările în care s-a produs agresiunea și ce a dus la acest incident violent într-o unitate de învățământ.
Cazul a atras atenția asupra siguranței elevilor și a cadrelor didactice în școli. Cercetările sunt în desfășurare, iar circumstanțele exacte ale atacului urmează să fie clarificate de autorități.
CELE MAI CITITE
