Evaluarea Națională 2026. Geometria și demonstrațiile matematice le-au dat cele mai multe bătăi de cap elevilor brăileni

Adaugă ca sursă preferată în Google

Din cei 1.828 de absolvenți de clasa a VIII-a înscriși pentru susținerea examenului, 1.720 au susținut miercuri, 24 iunie, proba scrisă la Matematică din cadrul Evaluării Naționale 2026, în timp ce 108 candidați au absentat.

Niciun elev nu a fost eliminat, iar rata de participare a fost de 94,09%, potrivit Inspectoratului Școlar Județean Brăila, date care evidențiază mobilizarea ridicată a candidaților în fața unuia dintre cele mai importante examene din ciclul gimnazial.

La fel ca în anii precedenți, subiectul a fost structurat pe trei secțiuni principale, care au valorat împreună 90 de puncte, la care s-au adăugat cele 10 puncte acordate din oficiu. Exercițiile au acoperit noțiuni din întreaga programă de gimnaziu, de la calcule și algebră până la geometrie în plan și în spațiu.

Primele două subiecte, considerate accesibile de majoritatea candidaților

La ieșirea din sălile de examen, mulți elevi au declarat că primele două subiecte au fost asemănătoare cu cele întâlnite în variantele de antrenament și în simulările susținute pe parcursul anului școlar. „Exercițiile de la început au fost destul de accesibile. Am avut procente, ecuații, funcții și interpretări de grafice, lucruri pe care le-am exersat de multe ori. Cine a lucrat constant cred că a putut obține un punctaj bun”, a spus un elev din municipiul Brăila.

Aceeași impresie a fost împărtășită și de alți candidați, care au apreciat că subiectele nu au conținut surprize și au respectat structura cunoscută. „Nu am întâlnit nimic complet nou. Au fost exerciții la care trebuia să fii atent, dar majoritatea erau de nivel mediu și puteau fi rezolvate dacă stăpâneai noțiunile de bază”, a afirmat o elevă.

Geometria în spațiu și demonstrațiile, adevărata provocare a examenului

Dacă primele două subiecte le-au oferit elevilor încredere, lucrurile s-au complicat odată cu Subiectul al III-lea, considerat de mulți candidați partea care va face diferența între notele bune și cele foarte bune. Printre cerințele care au ridicat cele mai multe semne de întrebare s-au numărat problema privind volumul unei piramide patrulatere regulate, exercițiile referitoare la prisma dreaptă și demonstrațiile geometrice care au solicitat argumentare și construcții suplimentare.

„La ultimele exerciții a trebuit să stau mai mult să mă gândesc. Nu era suficient să aplici o formulă. Trebuia să observi anumite relații și să justifici fiecare pas”, a explicat un candidat. Mulți elevi au recunoscut că partea de geometrie le-a creat cele mai mari dificultăți. ”Problema cu cercul și demonstrația de la final mi s-au părut cele mai grele. Acolo trebuia să ai imaginație și să vezi niște construcții pe care nu le observai imediat”, a spus o elevă.

Exercițiul care ar putea face diferența între nota 9 și nota 10

Potrivit impresiilor exprimate de candidați, problema 4 de la subiectul al III-lea a fost cea care le-a dat cele mai multe bătăi de cap. ”Prima parte se rezolva relativ ușor, dar la punctul următor trebuia să faci niște notații și să observi anumite legături matematice. Acolo cred că mulți s-au blocat”, a mărturisit un elev.

Alți candidați au declarat că timpul nu a fost principala problemă, ci găsirea metodei corecte de rezolvare. ”Am avut timp suficient, însă unele demonstrații necesitau mai multă inspirație. Dacă nu vedeai ideea de la început, pierdeai minute bune încercând diferite variante”, a spus un alt absolvent.

Un subiect echilibrat, fără surprize majore

În ansamblu, majoritatea elevilor au apreciat că examenul a fost echilibrat și bine calibrat, cu un grad de dificultate care a crescut treptat de la exercițiile de bază către cerințele complexe.

”Mi s-a părut un subiect corect. Primele exerciții erau accesibile pentru cei care au învățat, iar ultimele îi diferențiau pe cei care urmăresc nota 10. Nu cred că au existat capcane sau surprize majore”, a concluzionat o candidată pentru care aceasta probă părea că nu i-a dat bătăi de cap.

Primele rezultate vor fi afișate pe 1 iulie 2026, până la ora 12.00. În aceeași zi, elevii vor putea vizualiza lucrările și vor putea depune contestații în intervalul orar 14.00–18.00.

Vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor vor continua și în zilele de 2 și 3 iulie, urmând ca acestea să fie soluționate în perioada 4–7 iulie. Rezultatele finale vor fi publicate pe 8 iulie 2026.

Pe 9 iulie 2026 va fi publicată ierarhia județeană a absolvenților de clasa a VIII-a, realizată în funcție de media obținută la Evaluarea Națională.

Completarea fișelor de opțiuni pentru admiterea la liceu este programată în perioada 13–20 iulie, cu sprijinul diriginților și al părinților. Prima repartizare computerizată va avea loc pe 22 iulie, iar depunerea dosarelor de înscriere la liceele unde elevii au fost admiși se va desfășura între 23 și 28 iulie.

Pentru candidații care nu vor ocupa un loc în prima etapă sau care nu își vor depune dosarele la timp, a doua etapă de repartizare computerizată va începe pe 31 iulie 2026.