Sănătate
Ce este cancerul colorectal?
Cancerul colorectal este una dintre cele mai importante probleme oncologice, iar depistarea într-un stadiu timpuriu poate face o diferență importantă în evoluția bolii. În România, datele GLOBOCAN 2022 indică faptul că acest tip de cancer s-a aflat pe primul loc ca incidență dintre toate tipurile de cancer, pentru ambele sexe, cu aproximativ 13.000 de cazuri noi și peste 7.000 de decese în acel an.
Boala se dezvoltă la nivelul colonului sau rectului și poate evolua o perioadă fără simptome evidente. Atunci când apar semne, acestea pot fi ușor confundate cu probleme digestive mai puțin grave, motiv pentru care persistența lor trebuie discutată cu medicul.
Sângele în scaun și schimbările tranzitului, printre semnele de alarmă
Unul dintre lucrurile care trebuie urmărite este schimbarea persistentă a tranzitului intestinal. Diareea sau constipația care nu dispar, senzația că intestinul nu s-a golit complet ori modificarea aspectului scaunului pot reprezenta motive pentru un consult medical.
Un alt semn important este prezența sângelui în scaun. Acesta poate fi roșu aprins sau foarte închis la culoare. Scaunele mai înguste decât de obicei pot apărea, de asemenea, printre simptome.
Cancerul colorectal se poate manifesta și prin dureri sau disconfort abdominal, balonare, gaze și crampe. Scăderea inexplicabilă în greutate, oboseala persistentă sau anemia și deficitul de fier fără o cauză cunoscută sunt alte semne care merită investigate.
Important este că aceste simptome nu înseamnă automat că o persoană are cancer colorectal. Ele pot apărea și în cazul unor afecțiuni mult mai frecvente, inclusiv hemoroizi sau sindromul colonului iritabil. Persistența lor este însă un motiv pentru evaluare medicală.
Cine are un risc mai mare de a dezvolta boala
Vârsta este unul dintre principalii factori de risc, probabilitatea de apariție a cancerului colorectal crescând pe măsură ce înaintăm în vârstă.
Riscul poate fi influențat și de factori asupra cărora se poate interveni. Printre aceștia se numără fumatul, consumul de alcool și obezitatea.
Un rol important îl poate avea și istoricul familial. Persoanele care au o rudă de gradul întâi – părinte, frate, soră sau copil – diagnosticată cu cancer colorectal pot avea un risc mai mare. De asemenea, riscul este influențat de existența unor polipi colorectali, a unui cancer colorectal anterior sau a anumitor boli și sindroame genetice.
Bolile inflamatorii intestinale, precum colita ulcerativă și boala Crohn care afectează colonul, se numără și ele printre factorii asociați unui risc crescut.
Cum este depistat cancerul colorectal
Atunci când simptomele sau istoricul medical ridică suspiciuni, medicul poate recomanda mai multe investigații.
Printre acestea se află testele pentru depistarea sângelui ocult în scaun, analizele de sânge și investigațiile care permit examinarea directă a intestinului.
Colonoscopia este una dintre investigațiile importante pentru examinarea colonului și rectului. În timpul procedurii poate fi prelevată o probă de țesut, care este ulterior analizată prin biopsie.
În funcție de situație, medicul poate recomanda și investigații imagistice precum CT, RMN sau PET, pentru a determina dacă boala s-a extins și care este stadiul acesteia. Stabilirea stadiului este esențială pentru alegerea tratamentului.
Tratamentul depinde de stadiul bolii
Nu există un singur tratament pentru toate cazurile de cancer colorectal. Schema terapeutică este stabilită în funcție de tipul tumorii, stadiul bolii și caracteristicile individuale ale pacientului.
Tratamentul poate include intervenția chirurgicală, chimioterapia, radioterapia, terapiile țintite și imunoterapia. În anumite situații, mai multe metode sunt combinate.
Intervenția chirurgicală urmărește, de regulă, îndepărtarea tumorii împreună cu o parte din țesutul sănătos din jur și ganglionii limfatici din apropiere. În funcție de localizarea și stadiul bolii, operația poate fi precedată sau urmată de alte forme de tratament.
În ultimii ani, tratamentul cancerului colorectal a devenit mai personalizat. Analiza moleculară a tumorii poate identifica anumite modificări genetice sau proteice care permit utilizarea unor terapii țintite sau a imunoterapiei.
Depistarea precoce poate conta enorm
Evoluția bolii este strâns legată de stadiul în care este descoperită. Cancerul colorectal localizat are, în general, un prognostic mai bun decât boala care s-a răspândit la distanță.
De aceea, simptomele persistente nu ar trebui ignorate, iar persoanele cu factori de risc ar trebui să discute cu medicul despre investigațiile și eventualele programe de screening potrivite pentru situația lor.
Un diagnostic de cancer colorectal nu înseamnă automat că boala nu poate fi tratată. Există situații în care cancerul poate fi tratat cu succes, mai ales atunci când este identificat într-un stadiu timpuriu.
Sănătate
Planul Național de Diabet, departe de realitatea sistemului medical românesc
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a criticat Planul Național de Diabet, despre care spune că nu a putut fi aplicat deoarece prevederile sale nu corespundeau realităților din sistemul medical românesc. Oficialul a anunțat că își dorește elaborarea unui nou document, cu obiective clare și măsuri care să poată fi puse în practică.
Declarațiile au fost făcute marți, 3 noiembrie, la lansarea campaniei de construire a primei Clinici Universitare Integrate de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice pentru Copii din România.
Ministrul Sănătății: Multe planuri sunt adevărate teze de doctorat
Alexandru Rogobete susține că numeroase strategii și planuri naționale au rămas neimplementate deoarece au fost construite în jurul unor obiective prea numeroase și greu de realizat.
„Multe planuri sunt întârziate şi multe din ele, din punctul meu de vedere, sunt adevărate teze de doctorat care nu pot fi puse în aplicare. Pentru că au fost scrise de tot felul de specialişti în domeniu, cadre universitare care au vrut să arate că ştiu să scrie mult, dar lucrurile foarte multe obiective, acţiuni care nu pot fi puse în aplicare şi avem aceste exemple din trecut”, a declarat ministrul.
Oficialul a explicat că documentele pe care le-a coordonat au fost concepute astfel încât să conțină obiective punctuale, indicatori măsurabili și acțiuni care pot fi realizate efectiv.
În ceea ce privește Planul Național de Diabet, ministrul a afirmat că acesta nu a fost aplicat din cauza diferenței dintre prevederile documentului și posibilitățile reale ale sistemului sanitar.
„Planul Naţional de Diabet nu a fost pus în aplicare pentru că a fost un basm, un roman, un plan care depăşeşte cu mult capacitatea sistemului de sănătate şi a României de a fi pus în aplicare şi nu pentru că am fi incompetenţi, ci pentru că ce scrie în acel plan nu are legătură cu realitatea din sistemul de sănătate”, a declarat Alexandru Rogobete.
Pacienții cu diabet ar putea primi mai ușor senzorii și pompele de insulină
O altă schimbare pe care ministrul Sănătății vrea să o introducă vizează accesul pacienților dependenți de insulină la dispozitivele medicale necesare monitorizării și tratamentului.
În prezent, aceștia trebuie să parcurgă mai multe etape și să ajungă la diferite cabinete medicale pentru a obține senzorii de monitorizare a glicemiei și pompele de insulină.
Alexandru Rogobete spune că își dorește simplificarea procedurilor și introducerea posibilității de eliberare a acestor dispozitive prin farmaciile cu circuit deschis.
„Îmi doresc să scoatem această plimbare inutilă a pacienţilor între cabinetele medicale pentru a-şi achiziţiona senzorii şi pompele de insulină. Îmi doresc să deschidem în circuitul de farmacii cu lanţ deschis, oricum statul le plăteşte, oricum sunt compensate şi gratuite. Eu nu văd rostul pentru ce un pacient care ştim că are diabet să stea cu orele şi să-l plimbăm între cabinetele din ambulatoriu doar pentru a-şi primi acele dispozitive medicale, repet, care oricum sunt gratuite”, a afirmat ministrul.
Un nou Plan Național de Diabet, anunțat de ministru
În ceea ce privește viitorul Plan Național de Diabet, Alexandru Rogobete a anunțat că documentul va fi regândit și va avea o structură mai simplă, cu măsuri care să poată fi aplicate în sistemul medical. „Vom discuta şi vă asigur că va fi unul suplu, la obiect şi care va putea fi pus în aplicare. În cel mai scurt timp posibil”, a mai declarat ministrul Sănătății.
Sănătate
Lista medicamentelor compensate urmează să fie actualizată. Aproape 40 de medicamente noi vor fi adăugate
Lista medicamentelor compensate și gratuite urmează să fie extinsă din nou, cu aproximativ 36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații pentru tratamente deja existente, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Potrivit acestuia, noua actualizare ar urma să ducă la un total de 92 de medicamente și indicații noi introduse pe listă în anul 2026.
36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații
Ministrul Sănătății a precizat că datele preliminare indică introducerea a aproximativ 40 de modificări pe lista medicamentelor compensate.
„Acum avem pregătită o nouă actualizare. În septembrie trebuia făcută o altă actualizare, dar nu s-a făcut. Datele preliminare arată că avem în jur de 36 de medicamente noi, cu 4 extinderi de indicații, adică 40 în total”, a declarat Alexandru Rogobete.
Extinderea indicațiilor înseamnă că anumite medicamente care se află deja pe lista tratamentelor compensate vor putea fi decontate și pentru alte afecțiuni sau pentru alte categorii de pacienți.
Numeroase tratamente noi, inclusiv pentru pacienții oncologici
Potrivit ministrului, legea prevede actualizarea listei medicamentelor compensate de două ori pe an.
Alexandru Rogobete a arătat că, în ultimul an, au fost introduse numeroase tratamente noi, multe dintre acestea fiind inovative și destinate, în special, pacienților care suferă de cancer.
În 2025, au fost introduse 41 de medicamente noi și au fost aprobate 10 extinderi de indicații. Ulterior, în februarie 2026, lista a fost actualizată din nou, cu alte 33 de medicamente și 19 extinderi de indicații.
Odată cu noua actualizare anunțată, numărul medicamentelor și indicațiilor noi introduse în acest an ar urma să ajungă la 92.
Ministrul Sănătății a precizat că procedura de actualizare a listei va fi reluată și în februarie 2027.
Lista medicamentelor compensate și gratuite este importantă în special pentru pacienții cu boli cronice sau grave, pentru care costul unor tratamente poate fi foarte ridicat.
CELE MAI CITITE
