EXTERNE
De ce Marea Neagră a devenit cea mai periculoasă rută maritimă din lume
Marea Neagră a devenit, în 2026, una dintre cele mai periculoase zone maritime pentru echipajele navelor comerciale, depășind inclusiv Strâmtoarea Ormuz în ceea ce privește numărul marinarilor uciși. Atacurile cu drone și rachete, extinderea confruntărilor dintre Rusia și Ucraina și creșterea costurilor de asigurare determină tot mai mulți armatori să evite această rută strategică.
Potrivit unei analize publicate de Financial Times, citată de Antena 3 CNN, peste 570 de nave au fost lovite în Marea Neagră în acest an, iar cel puțin 40 de marinari și-au pierdut viața. Prin comparație, în zona Strâmtorii Ormuz au fost confirmate 24 de decese în rândul marinarilor.
Situația este îngrijorătoare și pentru România, deoarece atacurile au ajuns în apropierea litoralului românesc și a intrării în Canalul Sulina. Marea Neagră reprezintă o rută importantă pentru transportul cerealelor și al produselor petroliere, iar intensificarea conflictului afectează atât siguranța navigației, cât și comerțul internațional.
Nave lovite în apropierea litoralului românesc și a Canalului Sulina
Printre incidentele recente menționate în analiza Financial Times se numără atacurile asupra petrolierului Wine Trader și navei Yara J. Pe 15 octombrie, două drone au lovit petrolierul Wine Trader, o navă veche de 37 de ani, aflată în largul coastei românești și care aștepta o încărcătură din Republica Moldova.
În aceeași noapte a fost lovită și nava Yara J, aflată la intrarea în Canalul Sulina, la aproximativ 15 kilometri distanță.
Articolul mai relatează că, în săptămâna publicării sale, un alt petrolier a fost atacat în apropierea coastei, un marinar murind, iar alți trei fiind dați dispăruți, potrivit informațiilor transmise de autoritățile române și citate de publicație.
Aceste incidente ilustrează extinderea riscurilor dincolo de zonele apropiate direct de porturile ucrainene. În septembrie, nivelul maxim de risc pentru asigurările maritime fusese extins asupra unei mari părți a Mării Negre, cu excepția apelor teritoriale ale României, Bulgariei și Turciei. Ulterior, atacurile din apropierea acestor state au determinat armatorii să reevalueze inclusiv riscurile din zona Sulina și din largul Bulgariei.
Peste 380 de nave lovite într-un singur trimestru
Intensificarea atacurilor a devenit evidentă în a doua jumătate a anului. Potrivit datelor citate de Financial Times de la compania de securitate maritimă Ambrey și de la alte surse din domeniul transportului naval, aproximativ 387 de nave au fost lovite între iulie și septembrie, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul anterior.
Escaladarea este legată de intensificarea atacurilor reciproce dintre Rusia și Ucraina asupra navelor comerciale și infrastructurii portuare.
Ucraina a desfășurat o campanie de atacuri cu drone împotriva navelor rusești, vizând inclusiv petroliere și nave implicate în transportul de produse petroliere sau cereale. Rusia a răspuns prin intensificarea loviturilor asupra navelor care se îndreaptă către porturile ucrainene.
Potrivit estimărilor Ambrey citate de publicație, aproximativ 90% dintre atacurile asupra navelor din ultimele 45 de zile analizate au fost atribuite Rusiei.
Consecințele se văd și în activitatea portuară. În porturile din zona Odesei au intrat mai puțin de zece nave în luna precedentă publicării analizei, comparativ cu aproximativ 400 în iulie, potrivit operatorului portuar TIS.
În plus, atacurile au devenit mai periculoase pentru echipaje. Dacă în trecut erau vizate frecvent motoarele, cârmele sau instalațiile de încărcare, loviturile vizează tot mai des punțile de comandă și cabinele marinarilor.
Asigurările de război pot ajunge la 15% din valoarea navei
Riscurile tot mai mari au efecte directe asupra costurilor de transport. Potrivit asigurătorilor citați de Financial Times, primele pentru asigurarea împotriva riscurilor de război pot ajunge la 15% din valoarea navei, aproape dublu față de nivelul din zona Golfului.
În aceste condiții, unii armatori aleg să opereze nave mai vechi, care pot fi asigurate la costuri mai mici. Decizia vine însă cu riscuri suplimentare, în condițiile în care echipajele trebuie să navigheze prin ape minate, cu sisteme GPS bruiate și cu amenințarea unor noi atacuri.
Situația marinarilor este, la rândul ei, dificilă. Unii sunt angajați pe contracte care le oferă protecție limitată, iar organizațiile sindicale au semnalat cazuri în care personalul navigant ar fi fost amenințat cu penalități dacă încerca să părăsească navele aflate în zone de conflict.
Un marinar din Bangladesh, intervievat de Financial Times, a povestit că se afla pe un petrolier lovit de o dronă navală ucraineană în timp ce se îndrepta spre portul rusesc Novorossiisk. Nava a luat foc, iar echipajul a așteptat mai multe ore până la sosirea pazei de coastă turce.
Acesta primea un supliment de 40 de dolari pe zi pentru navigația în zona de război, dar a declarat că nu ar mai accepta să se întoarcă în Marea Neagră, indiferent de suma oferită.
Exporturile de cereale sunt afectate, iar efectele pot ajunge pe piețele internaționale
Marea Neagră are un rol important în transportul cerealelor și al produselor agricole. Reducerea traficului maritim și creșterea costurilor logistice afectează exporturile Ucrainei și complică aprovizionarea unor piețe internaționale.
Potrivit analizei, exporturile agricole ucrainene realizate pe mare au scăzut în august la aproximativ 1,4 milioane de tone, cu circa 75% sub nivelul anterior războiului.
O parte dintre transporturi a fost redirecționată către porturile de pe Dunăre, însă nici acestea nu pot funcționa permanent la capacitate maximă, în condițiile în care infrastructura și navele din regiune rămân expuse atacurilor.
Consecințele ar putea fi resimțite inclusiv în agricultură. Dacă exportatorii întâmpină dificultăți în livrarea cerealelor, fermierii pot avea mai puțini bani pentru combustibil, semințe și îngrășăminte, ceea ce ar putea afecta lucrările agricole din sezonul următor.
De asemenea, importatorii din diferite regiuni ale lumii ar putea căuta furnizori alternativi pentru a reduce riscul întârzierilor sau al întreruperii livrărilor.
Pentru România, evoluția situației din Marea Neagră rămâne importantă atât din perspectiva securității maritime, cât și a activității portuare și a transporturilor de pe Dunăre.
Analiza Financial Times arată că intensificarea atacurilor și extinderea zonelor de risc pun presiune asupra armatorilor, echipajelor și comerțului internațional. Fără o reducere a confruntărilor, transportul maritim din regiune ar putea continua să se confrunte cu riscuri ridicate și costuri tot mai mari.
EXTERNE
Atac cibernetic în sute de supermarketuri din Franța. Hackerii au încălzit frigiderele la 50 de grade, iar tone de alimente au fost aruncate
Un atac cibernetic de amploare a afectat aproximativ 400 de supermarketuri din Franța, după ce hackerii au compromis sistemele informatice care controlează instalațiile frigorifice. Frigiderele și congelatoarele din magazine au început să se încălzească, în unele cazuri până la 50 de grade Celsius, iar comercianții au fost nevoiți să arunce cantități mari de produse alimentare pentru a evita riscurile pentru sănătatea consumatorilor.
Incidentul s-a produs în noaptea de duminică spre luni și a afectat mai multe lanțuri importante de magazine. Pagubele sunt estimate la zeci de milioane de euro, iar autoritățile franceze au deschis o anchetă pentru a stabili cum au reușit atacatorii să preia controlul asupra echipamentelor.
Cum au reușit hackerii să încălzească frigiderele și congelatoarele
Atacul a vizat sistemele informatice utilizate pentru monitorizarea și controlul de la distanță al instalațiilor frigorifice din supermarketuri. Acestea permit reglarea temperaturii, supravegherea funcționării echipamentelor și declanșarea unor operațiuni automate, inclusiv ciclurile de dezghețare.
Potrivit informațiilor publicate de presa franceză și internațională, hackerii ar fi exploatat vulnerabilități ale unor versiuni mai vechi ale software-ului folosit pentru administrarea instalațiilor frigorifice. În loc să mențină temperatura necesară conservării alimentelor, echipamentele au fost comandate să se încălzească.
În mod normal, unele instalații frigorifice trec noaptea prin cicluri scurte de dezghețare, în timpul cărora temperatura crește controlat. De această dată, procesul ar fi fost modificat astfel încât echipamentele să ajungă la temperaturi neobișnuit de ridicate.
Reprezentanții Intermarché au anunțat că unele frigidere au ajuns la 50 de grade Celsius și au rămas la această temperatură timp de aproximativ șase ore. În aceste condiții, produsele proaspete și congelate nu au mai putut fi considerate sigure pentru consum.
În unele magazine au fost semnalate inclusiv mici incendii, iar angajații care au ajuns la serviciu luni dimineață au descoperit instalații frigorifice care suflau aer fierbinte în loc să păstreze alimentele la rece.
Compania daneză Danfoss, furnizorul software-ului utilizat pentru controlul unor astfel de echipamente, a precizat că instalațiile afectate includeau modele mai vechi, pentru care actualizarea sistemelor de securitate reprezenta o problemă.
Aproximativ 400 de magazine, afectate de atacul cibernetic
Incidentul a avut consecințe asupra mai multor rețele importante de supermarketuri din Franța. Printre companiile afectate se numără Coopérative U, Intermarché, Netto, Carrefour și Monoprix, iar în informațiile apărute în presă sunt menționate și alte lanțuri comerciale.
Potrivit datelor comunicate de retaileri, peste 100 de magazine din rețeaua Coopérative U au fost vizate. De asemenea, aproximativ 180 de magazine Intermarché și Netto au fost afectate, iar alte unități au fost deconectate preventiv de la internet pentru a limita riscul unor incidente similare.
Carrefour a anunțat că 80 dintre cele aproximativ 6.000 de magazine ale sale din Franța au fost afectate. În cazul Monoprix, compania a precizat că aproximativ 5% din rețeaua sa, care numără peste 400 de magazine, a fost vizată.
Amploarea exactă a incidentului este încă evaluată. În Franța există aproximativ 15.000 de supermarketuri, iar atacul a provocat perturbări importante în activitatea unor magazine.
Pentru a evita comercializarea unor produse care ar putea pune în pericol sănătatea clienților, magazinele au retras de la vânzare și au distrus alimentele care nu mai puteau fi considerate sigure.
Pierderile sunt semnificative. În unele magazine, stocurile de produse congelate și proaspete au fost compromise în întregime. Directorul general al Intermarché a estimat că pagubele provocate la nivel național ar putea ajunge la zeci de milioane de euro într-o singură zi.
Pe lângă pierderile financiare, comercianții trebuie să repună în funcțiune echipamentele, să verifice sistemele informatice și să aprovizioneze din nou raioanele afectate.
Autoritățile franceze au deschis o anchetă
Procurorii din Paris au deschis o anchetă privind atacul cibernetic, descris drept un incident de amploare care a afectat instalațiile frigorifice ale mai multor mari lanțuri de distribuție alimentară.
Premierul francez Sébastien Lecornu a solicitat verificări suplimentare din partea Agenției Naționale de Securitate Cibernetică din Franța, în timp ce autoritățile analizează posibilitatea ca și alte companii sau țări europene să fie afectate.
Specialiștii în securitate cibernetică au atras atenția asupra vulnerabilităților echipamentelor industriale conectate la internet. Un sistem informatic compromis nu afectează neapărat doar datele sau activitatea online a unei companii, ci poate modifica și funcționarea unor instalații fizice esențiale.
În acest caz, consecințele au ajuns direct în zona aprovizionării cu alimente. Un atac asupra unui sistem de control al temperaturii a fost suficient pentru a compromite stocuri întregi de produse și pentru a produce pierderi economice importante.
Autoritățile încearcă acum să stabilească cine se află în spatele atacului, ce vulnerabilități au fost exploatate și dacă există riscul repetării unor incidente similare.
Cazul arată cât de importante sunt securizarea și actualizarea echipamentelor conectate la internet, inclusiv a celor care, în mod obișnuit, funcționează în afara atenției clienților, dar de care depinde păstrarea în siguranță a alimentelor.
EXTERNE
Românii sunt printre cei mai sceptici europeni în privința aderării rapide a Ucrainei la UE. Ce arată un nou sondaj
Doar 40% dintre români susțin aderarea rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană, iar țara noastră se află printre statele membre în care această idee beneficiază de cel mai redus sprijin. La nivelul întregii Uniuni Europene, numai 47% dintre cetățeni sunt de acord cu intrarea Ucrainei în blocul comunitar în următorii ani, în timp ce 53% se opun unei aderări rapide.
Datele apar într-un sondaj realizat de Fundația germană Bertelsmann, în contextul în care Ucraina își dorește să devină membră a Uniunii Europene în următorii ani. Rezultatele arată o diferență semnificativă între poziția populației ucrainene și opiniile cetățenilor din statele membre.
Potrivit cercetării, 83% dintre ucraineni susțin aderarea țării lor la UE în viitorul apropiat, însă sprijinul pentru o extindere rapidă a Uniunii a scăzut în rândul europenilor.
România și Germania, printre țările cu cel mai redus sprijin
România se află la coada clasamentului privind susținerea unei aderări rapide a Ucrainei. Doar 40% dintre românii chestionați s-au declarat în favoarea acestui scenariu.
În Germania, procentul este de 41%, ceea ce plasează cele două țări printre cele mai sceptice state europene în această privință. Situația este cu atât mai relevantă în cazul Germaniei, care acordă Ucrainei un sprijin militar și financiar important de la începutul invaziei ruse.
La polul opus se află Suedia, unde 69% dintre respondenți susțin aderarea rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană, potrivit datelor prezentate de publicațiile care au relatat rezultatele cercetării.
În Germania, sprijinul pentru intrarea rapidă a Ucrainei în UE era de aproximativ 60% la începutul invaziei ruse din 2022. Scăderea până la 41% indică o schimbare importantă a opiniei publice în această perioadă.
Câți europeni se opun aderării rapide a Ucrainei
La nivelul Uniunii Europene, 53% dintre respondenți nu susțin acordarea rapidă a statutului de membru Ucrainei. Procentul depășește astfel ponderea celor care sunt de acord cu accelerarea procesului de aderare.
Rezultatele nu înseamnă neapărat că toți cei care se opun unei aderări rapide resping definitiv integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană. Sondajul privește ritmul aderării, iar rezervele față de un calendar accelerat nu trebuie confundate automat cu opoziția față de orice eventuală aderare.
Fundația Bertelsmann consideră că diferența dintre obiectivul politic al integrării Ucrainei și percepția publică din statele membre necesită un dialog mai amplu. Printre subiectele importante se numără implicațiile strategice și economice ale extinderii Uniunii.
Aderarea Ucrainei rămâne un obiectiv oficial al UE, însă procesul presupune îndeplinirea condițiilor și parcurgerea etapelor prevăzute pentru statele candidate. Susținerea politică a integrării nu echivalează cu o aderare automată sau imediată.
Cum a fost realizat sondajul
Cercetarea Fundației Bertelsmann a fost realizată în luna iunie, pe un eșantion reprezentativ de 16.795 de persoane din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Sondajul a urmărit opiniile cetățenilor cu privire la aderarea Ucrainei și la perspectivele integrării europene. Rezultatele arată că sprijinul pentru o aderare rapidă este minoritar la nivelul UE, în pofida susținerii puternice existente în rândul populației ucrainene.
Cifrele surprind opiniile respondenților la momentul cercetării și nu reprezintă o decizie oficială a Uniunii Europene privind calendarul aderării Ucrainei.
CELE MAI CITITE
