Social Media

Internațional

De ce Marea Neagră a devenit cea mai periculoasă rută maritimă din lume

Actualizat:
Timp de citire: 6 minute
De ce Marea Neagră a devenit cea mai periculoasă rută maritimă din lume

Marea Neagră a devenit, în 2026, una dintre cele mai periculoase zone maritime pentru echipajele navelor comerciale, depășind inclusiv Strâmtoarea Ormuz în ceea ce privește numărul marinarilor uciși. Atacurile cu drone și rachete, extinderea confruntărilor dintre Rusia și Ucraina și creșterea costurilor de asigurare determină tot mai mulți armatori să evite această rută strategică.

Potrivit unei analize publicate de Financial Times, citată de Antena 3 CNN, peste 570 de nave au fost lovite în Marea Neagră în acest an, iar cel puțin 40 de marinari și-au pierdut viața. Prin comparație, în zona Strâmtorii Ormuz au fost confirmate 24 de decese în rândul marinarilor.

Situația este îngrijorătoare și pentru România, deoarece atacurile au ajuns în apropierea litoralului românesc și a intrării în Canalul Sulina. Marea Neagră reprezintă o rută importantă pentru transportul cerealelor și al produselor petroliere, iar intensificarea conflictului afectează atât siguranța navigației, cât și comerțul internațional.

Nave lovite în apropierea litoralului românesc și a Canalului Sulina

Printre incidentele recente menționate în analiza Financial Times se numără atacurile asupra petrolierului Wine Trader și navei Yara J. Pe 15 octombrie, două drone au lovit petrolierul Wine Trader, o navă veche de 37 de ani, aflată în largul coastei românești și care aștepta o încărcătură din Republica Moldova.

În aceeași noapte a fost lovită și nava Yara J, aflată la intrarea în Canalul Sulina, la aproximativ 15 kilometri distanță.

Articolul mai relatează că, în săptămâna publicării sale, un alt petrolier a fost atacat în apropierea coastei, un marinar murind, iar alți trei fiind dați dispăruți, potrivit informațiilor transmise de autoritățile române și citate de publicație.

Aceste incidente ilustrează extinderea riscurilor dincolo de zonele apropiate direct de porturile ucrainene. În septembrie, nivelul maxim de risc pentru asigurările maritime fusese extins asupra unei mari părți a Mării Negre, cu excepția apelor teritoriale ale României, Bulgariei și Turciei. Ulterior, atacurile din apropierea acestor state au determinat armatorii să reevalueze inclusiv riscurile din zona Sulina și din largul Bulgariei.

Peste 380 de nave lovite într-un singur trimestru

Intensificarea atacurilor a devenit evidentă în a doua jumătate a anului. Potrivit datelor citate de Financial Times de la compania de securitate maritimă Ambrey și de la alte surse din domeniul transportului naval, aproximativ 387 de nave au fost lovite între iulie și septembrie, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul anterior.

Escaladarea este legată de intensificarea atacurilor reciproce dintre Rusia și Ucraina asupra navelor comerciale și infrastructurii portuare.

Ucraina a desfășurat o campanie de atacuri cu drone împotriva navelor rusești, vizând inclusiv petroliere și nave implicate în transportul de produse petroliere sau cereale. Rusia a răspuns prin intensificarea loviturilor asupra navelor care se îndreaptă către porturile ucrainene.

Potrivit estimărilor Ambrey citate de publicație, aproximativ 90% dintre atacurile asupra navelor din ultimele 45 de zile analizate au fost atribuite Rusiei.

Consecințele se văd și în activitatea portuară. În porturile din zona Odesei au intrat mai puțin de zece nave în luna precedentă publicării analizei, comparativ cu aproximativ 400 în iulie, potrivit operatorului portuar TIS.

În plus, atacurile au devenit mai periculoase pentru echipaje. Dacă în trecut erau vizate frecvent motoarele, cârmele sau instalațiile de încărcare, loviturile vizează tot mai des punțile de comandă și cabinele marinarilor.

Asigurările de război pot ajunge la 15% din valoarea navei

Riscurile tot mai mari au efecte directe asupra costurilor de transport. Potrivit asigurătorilor citați de Financial Times, primele pentru asigurarea împotriva riscurilor de război pot ajunge la 15% din valoarea navei, aproape dublu față de nivelul din zona Golfului.

În aceste condiții, unii armatori aleg să opereze nave mai vechi, care pot fi asigurate la costuri mai mici. Decizia vine însă cu riscuri suplimentare, în condițiile în care echipajele trebuie să navigheze prin ape minate, cu sisteme GPS bruiate și cu amenințarea unor noi atacuri.

Situația marinarilor este, la rândul ei, dificilă. Unii sunt angajați pe contracte care le oferă protecție limitată, iar organizațiile sindicale au semnalat cazuri în care personalul navigant ar fi fost amenințat cu penalități dacă încerca să părăsească navele aflate în zone de conflict.

Un marinar din Bangladesh, intervievat de Financial Times, a povestit că se afla pe un petrolier lovit de o dronă navală ucraineană în timp ce se îndrepta spre portul rusesc Novorossiisk. Nava a luat foc, iar echipajul a așteptat mai multe ore până la sosirea pazei de coastă turce.

Acesta primea un supliment de 40 de dolari pe zi pentru navigația în zona de război, dar a declarat că nu ar mai accepta să se întoarcă în Marea Neagră, indiferent de suma oferită.

Exporturile de cereale sunt afectate, iar efectele pot ajunge pe piețele internaționale

Marea Neagră are un rol important în transportul cerealelor și al produselor agricole. Reducerea traficului maritim și creșterea costurilor logistice afectează exporturile Ucrainei și complică aprovizionarea unor piețe internaționale.

Potrivit analizei, exporturile agricole ucrainene realizate pe mare au scăzut în august la aproximativ 1,4 milioane de tone, cu circa 75% sub nivelul anterior războiului.

O parte dintre transporturi a fost redirecționată către porturile de pe Dunăre, însă nici acestea nu pot funcționa permanent la capacitate maximă, în condițiile în care infrastructura și navele din regiune rămân expuse atacurilor.

Consecințele ar putea fi resimțite inclusiv în agricultură. Dacă exportatorii întâmpină dificultăți în livrarea cerealelor, fermierii pot avea mai puțini bani pentru combustibil, semințe și îngrășăminte, ceea ce ar putea afecta lucrările agricole din sezonul următor.

De asemenea, importatorii din diferite regiuni ale lumii ar putea căuta furnizori alternativi pentru a reduce riscul întârzierilor sau al întreruperii livrărilor.

Pentru România, evoluția situației din Marea Neagră rămâne importantă atât din perspectiva securității maritime, cât și a activității portuare și a transporturilor de pe Dunăre.

Analiza Financial Times arată că intensificarea atacurilor și extinderea zonelor de risc pun presiune asupra armatorilor, echipajelor și comerțului internațional. Fără o reducere a confruntărilor, transportul maritim din regiune ar putea continua să se confrunte cu riscuri ridicate și costuri tot mai mari.

Internațional

Șoferul român de TIR nu ar fi provocat tragedia din Bulgaria. Ce au descoperit anchetatorii bulgari

Publicat

în

Șoferul român de TIR nu ar fi provocat tragedia din Bulgaria. Ce au descoperit anchetatorii bulgari

Apar informații noi în ancheta carambolului devastator produs pe autostrada Trakia din Bulgaria, în care au fost implicate 86 de vehicule și 12 persoane și-au pierdut viața. Șoferul român de TIR, reținut inițial de autoritățile bulgare, nu ar fi provocat accidentul, potrivit declarațiilor făcute joi de Marian Marinov, directorul interimar al Serviciului Național de Investigații din Bulgaria. Acesta susține că autocarul care a lovit camionul românesc ar fi declanșat tragedia.

Declarațiile reprezintă o schimbare importantă față de primele informații apărute după accident, când camionul înmatriculat în România fusese indicat drept primul vehicul implicat în lanțul de coliziuni.

Potrivit oficialului bulgar, TIR-ul condus de român a devenit un obstacol pe șosea, însă responsabilitatea producerii impactului inițial ar reveni conducătorului autocarului, care nu ar fi adaptat viteza la condițiile de vizibilitate extrem de redusă.

Ce spun anchetatorii bulgari despre șoferul român

Marian Marinov a explicat că șoferul român nu ar fi provocat accidentul, ci camionul său a fost lovit de un alt vehicul.

„Acest camion nu a provocat accidentul. A fost un obstacol pe drum. A fost cauzat de cel care l-a lovit. Un autobuz l-a lovit. Este evident că șoferul autobuzului nu și-a îndeplinit datoria și nu a încetinit, în ciuda ceții”, a declarat oficialul bulgar.

Anchetatorii încearcă însă să stabilească exact ce s-a întâmplat în momentele premergătoare impactului și de ce camionul românesc a redus viteza sau s-ar fi oprit pe autostradă.

„Una dintre versiuni este că s-a oprit din cauza unei alte mașini din fața lui. Cealaltă este că a încetinit din cauza ceții și a lipsei de vizibilitate, iar următoarea nu s-a conformat”, a explicat Marian Marinov.

Oficialul a atras atenția că asemenea accidente în lanț sunt deosebit de dificil de investigat, deoarece fiecare coliziune poate provoca un alt impact, implicând succesiv alte vehicule.

Ceața și lipsa distanței de siguranță, printre factorii care au contribuit la tragedie

Directorul interimar al Serviciului Național de Investigații a explicat că ceața nu poate fi considerată un obstacol propriu-zis pe șosea, ci o condiție de trafic de care fiecare conducător auto trebuie să țină cont atunci când își stabilește viteza.

„În opinia mea, starea carosabilului nu are o importanță atât de mare. Are importanță dacă șoferul a avut suficient timp să reacționeze. Dar nu și dacă a intrat în ceață și a fost surprins de un autovehicul pe care nu îl vedea în fața sa. Ceața nu este un obstacol pe șosea, ci o condiție”, a declarat Marinov.

Acesta a subliniat că una dintre principalele obligații ale șoferilor este să adapteze viteza la vizibilitate și să păstreze distanța corespunzătoare față de vehiculul din față.

Oficialul a explicat și mecanismul prin care se produc asemenea tragedii: un conducător auto poate frâna pentru a evita un obstacol, însă riscă să fie lovit din spate dacă șoferul care circulă în urma sa nu păstrează distanța de siguranță.

12 morți și zeci de răniți în carambolul de pe autostrada Trakia

Accidentul s-a produs marți dimineață, 10 noiembrie, pe autostrada Trakia, care face legătura între Sofia și Burgas. În total, 86 de autovehicule au fost implicate în coliziunile produse pe cele două sensuri de mers.

Bilanțul tragediei a ajuns la 12 persoane decedate, iar aproximativ 51 de oameni au fost răniți. Mai multe victime au avut nevoie de îngrijiri medicale în spitalele din regiune.

Un alt cetățean român a fost rănit în accident și se află în stare gravă la spital, fiind supus unei intervenții chirurgicale și internat la terapie intensivă.

Șoferul român al camionului implicat în primul impact fusese reținut pentru audieri, însă a fost eliberat ulterior. Procurorii bulgari precizaseră anterior că acesta avea calitatea de martor, nu de suspect, fiind necesară audierea sa pentru clarificarea împrejurărilor în care s-a produs tragedia. Ancheta continuă pentru stabilirea exactă a succesiunii impacturilor și a responsabilităților fiecărui conducător auto implicat.

Citește articolul complet

Internațional

Cum au reușit niște români să obțină 150.000 de euro din sticle goale contrafăcute, în Austria

Publicat

în

Cum au reușit niște români să obțină 150.000 de euro din sticle goale contrafăcute, în Austria

O grupare formată din cetățeni români este acuzată că a reușit să fraudeze sistemul de garanție-returnare din Austria, folosind sute de mii de sticle contrafăcute. Potrivit anchetatorilor, membrii bandei ar fi obținut aproximativ 150.000 de euro după ce au introdus în automatele supermarketurilor recipiente pregătite special pentru a fi recunoscute drept ambalaje eligibile.

Schema ar fi funcționat în mai multe zone din Austria și ar fi implicat nu mai puțin de 600.000 de sticle.

Sticle contrafăcute, pregătite într-un depozit

Ancheta a început după ce, pe 6 martie 2026, un român în vârstă de 29 de ani a încercat să încaseze bonuri obținute ilegal în urma returnării unor sticle într-un magazin din Wiener Neustadt.

Polițiștii au intervenit și au descoperit, în autoturismul acestuia, o cantitate importantă de recipiente refolosibile contrafăcute.

Investigațiile ulterioare au dus la descoperirea unei operațiuni mult mai ample. Potrivit anchetatorilor, unul dintre suspecți închiriase un depozit în districtul Bruck an der Leitha, unde sticlele erau pregătite înainte de a fi transportate către supermarketuri.

Recipientele ar fi fost aduse din afara Austriei, după care ar fi primit etichete și coduri care le făceau să fie acceptate de automatele de returnare.

Cum funcționa metoda

Frauda ar fi profitat de modul în care sunt identificate anumite ambalaje de către automatele de colectare.

Recipientele care aparțin aceleiași mărci, aceluiași sortiment și au aceeași capacitate pot avea același cod de bare, cod care identifică tipul produsului, nu fiecare sticlă în parte.

Astfel, suspecții ar fi reprodus codurile de bare și le-ar fi aplicat pe recipiente contrafăcute. Automatele le-ar fi recunoscut drept ambalaje pentru care putea fi recuperată garanția, iar gruparea obținea astfel bonuri ce puteau fi transformate ulterior în bani.

Potrivit informațiilor apărute în presa austriacă, aproximativ 600.000 de sticle ar fi fost valorificate în acest mod, prejudiciul fiind estimat la circa 150.000 de euro.

Doi suspecți au fost arestați în România

În urma anchetei au fost identificați încă șase suspecți, iar pe numele mai multora dintre aceștia au fost emise mandate europene de arestare.

Pe 27 și 29 octombrie 2026, doi români, ambii în vârstă de 37 de ani, au fost arestați în România. Alți suspecți sunt în continuare căutați. În ceea ce îl privește pe românul de 29 de ani prins la Wiener Neustadt, acesta a fost deja condamnat, la mijlocul lunii august, la 15 luni de închisoare, dintre care zece luni cu suspendare. Hotărârea este definitivă.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧