ECONOMIC
Impozitele pe locuințe nu vor crește în 2027. Cum vor fi calculate, explică ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare
Românii nu vor plăti impozitele pe locuințe calculate la valoarea de piață în 2027, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Oficialul a precizat că autoritățile nu vor aplica anul viitor noul sistem de impozitare, în contextul discuțiilor privind posibilele majorări ale taxelor locale.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Digi24, după ce în spațiul public au apărut temeri privind creșterea semnificativă a impozitelor pe locuințe începând cu 1 ianuarie 2027.
Ministrul a explicat că decizia de a calcula impozitele pe proprietate în funcție de valoarea de piață fusese adoptată anterior, însă acest mecanism nu va fi folosit anul viitor.
Cum vor fi calculate impozitele pe proprietăți în 2027
Alexandru Nazare a declarat că, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, autoritățile au eliminat din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) jalonul referitor la aplicarea impozitării proprietăților la valoarea de piață.
„Nu există în 2027 vreun plan să aplicăm la impozitarea de proprietate valoarea de piață”, a afirmat ministrul Finanțelor, la Digi24.
Potrivit acestuia, anul viitor va fi păstrat sistemul actual de impozitare, în care taxele sunt ajustate inclusiv în funcție de inflație.
„Pentru anul viitor, nu vom folosi noul sistem”, a mai precizat Alexandru Nazare, respingând scenariul aplicării impozitării la valoarea de piață în 2027.
Subiectul a generat controverse după ce PSD a anunțat că nu susține creșterea impozitelor pe locuințe prin raportare la valoarea de piață. Potrivit informațiilor prezentate în dezbaterea publică, aplicarea noului mecanism ar fi putut duce, în anumite situații, la majorări considerabile față de sumele achitate în prezent.
Declarațiile ministrului vizează însă aplicarea acestui sistem în 2027 și nu reprezintă o garanție că toate impozitele locale vor rămâne neschimbate față de anul precedent.
Ministrul Finanțelor nu exclude alte majorări de taxe
În privința celorlalte taxe și impozite, Alexandru Nazare a precizat că nu își dorește introducerea unor noi obligații fiscale, dar că deciziile vor depinde de situația bugetară și de sursele de finanțare disponibile.
„Nu-mi doresc taxe și impozite noi. Dar avem nevoie de sustenabilitate”, a declarat ministrul, într-un alt pasaj al interviului acordat Digi24.
Oficialul a explicat că programele noi trebuie să aibă surse de finanțare și că deciziile privind eventualele modificări fiscale aparțin Guvernului și Parlamentului.
Unul dintre motivele de îngrijorare îl reprezintă costurile datoriei publice. Potrivit ministrului, dobânzile plătite de stat ar putea depăși 70 de miliarde de lei în 2027, față de peste 60 de miliarde de lei în acest an.
Autoritățile trebuie, în acest context, să pregătească un buget sustenabil și credibil, care să evite dezechilibrele fiscale și creșterea costurilor de finanțare.
Prin urmare, deși impozitarea proprietăților la valoarea de piață nu va fi aplicată în 2027, potrivit anunțului ministrului, posibilitatea unor alte modificări fiscale nu a fost exclusă.
ECONOMIC
Ce cred angajații bugetari despre eficiența statului și de ce consideră că banii publici sunt risipiți
Șapte din zece angajați din sectorul public consideră că banii publici sunt risipiți, iar investițiile făcute pentru modernizarea instituțiilor nu produc întotdeauna schimbările așteptate. Printre problemele semnalate se numără contractele de consultanță, achizițiile fără o utilitate clară și proiectele care urmăresc mai degrabă imaginea autorităților decât rezolvarea unor nevoi reale.
Concluziile apar într-un studiu realizat de centrul de formare APSAP, pe baza răspunsurilor oferite de 2.169 de angajați. Datele au fost colectate în perioada martie-mai 2026, iar rezultatele au fost publicate în luna octombrie.
Pe ce cheltuieli se duc banii publici
Potrivit studiului, contractele de consultanță sunt indicate de angajații din sectorul public printre principalele surse de risipă a banilor. Respondenții semnalează și menținerea unor posturi fără o utilitate clară, platforme digitale care funcționează deficitar, dotări considerate inutile și proiecte de modernizare realizate mai mult pentru imagine.
O altă problemă identificată este reprezentată de achizițiile făcute, potrivit respondenților, pentru a justifica utilizarea bugetelor disponibile, fără ca necesitatea sau eficiența cheltuielilor să fie evidente. Peste jumătate dintre participanții la sondaj consideră că acest fenomen este prezent în mare sau foarte mare măsură în sectorul public.
Rezultatele reflectă percepțiile angajaților chestionați și nu reprezintă, în sine, o verificare contabilă a cheltuielilor instituțiilor publice.
Investiții în modernizare, dar rezultate sub așteptări
Studiul scoate în evidență și nemulțumirile privind efectele investițiilor în modernizarea administrației. Puțin peste 30% dintre respondenți spun că au observat schimbări concrete în instituțiile în care lucrează, precum sedii modernizate, dotări noi sau îmbunătățirea proceselor administrative.
Ceilalți participanți au remarcat schimbări parțiale, sub nivelul așteptărilor, sau au apreciat că investițiile nu au produs rezultate vizibile.
În plus, șase din zece angajați chestionați consideră că se realizează lucrări de modernizare care arată bine în prezentări, dar nu generează rezultate reale. Peste 30% dintre respondenți spun, de asemenea, că instituțiile cheltuiesc uneori bani pentru imagine, în loc să se concentreze asupra nevoilor reale ale societății.
Studiul a fost realizat de APSAP, un centru care organizează inclusiv programe de formare profesională pentru angajații din sectorul public. Rezultatele descriu opiniile celor 2.169 de participanți și nu trebuie confundate cu o măsurare exhaustivă a risipei din toate instituțiile statului.
ECONOMIC
Guvernul a aprobat 1,1 milioane de vaccinuri pentru oi și capre. Când începe campania de imunizare
România va beneficia de 1,1 milioane de doze de vaccin oferite de Comisia Europeană pentru combaterea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Guvernul a aprobat acceptarea donației, în valoare de peste 1,3 milioane de lei, iar vaccinarea de urgență va începe după recepția tuturor loturilor.
Guvernul României a aprobat, în ședința extraordinară din 23 octombrie, acceptarea unei donații din partea Comisiei Europene, constând în 1,1 milioane de doze de vaccin destinate combaterii unor boli care afectează ovinele și caprinele. Serurile vor fi administrate în cadrul unei campanii naționale de vaccinare de urgență, coordonată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).
Potrivit informațiilor publicate de Guvern, donația are o valoare de 1.312.135 de lei și cuprinde două tipuri de vaccinuri, destinate combaterii unor boli diferite.
Din totalul dozelor, 300.000 sunt destinate pestei micilor rumegătoare (PMR), iar alte 800.000 sunt destinate variolei ovine și caprine (VOC). Vaccinurile vor fi administrate în cadrul planului oficial de imunizare transmis de autoritățile române Comisiei Europene și statelor membre ale Uniunii Europene.
Când începe vaccinarea oilor și caprelor
Primele doze au ajuns deja în România. Potrivit ANSVSA, o primă tranșă de 300.000 de doze de vaccin împotriva pestei micilor rumegătoare a fost recepționată joi, 22 octombrie.
Restul vaccinurilor, respectiv cele 800.000 de doze împotriva variolei ovine și caprine, urmează să ajungă etapizat în țară până duminică, 25 octombrie inclusiv, conform calendarului anunțat de autoritate.
Campania națională de vaccinare de urgență va începe imediat după recepția oficială a tuturor loturilor. Distribuția și administrarea vaccinurilor vor fi coordonate de specialiștii ANSVSA și de structurile teritoriale ale Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA).
Nu este necesară depunerea unei cereri scrise din partea crescătorilor de animale. Potrivit ANSVSA, vaccinarea se va desfășura pe baza datelor din Baza Națională de Date, iar medicii veterinari concesionari și cei de liberă practică împuterniciți vor lua legătura direct cu proprietarii pentru stabilirea zilei și a intervalului orar al intervenției.
Crescătorii trebuie să asigure prezența la exploatație și să grupeze sau să contenționeze animalele, astfel încât procedura să poată fi realizată în condiții de siguranță.
Constanța și Tulcea, printre zonele prioritare
Distribuția vaccinurilor va ține cont de situația epidemiologică și de planul de intervenție stabilit de autoritățile veterinare. O atenție deosebită va fi acordată județelor Constanța și Tulcea, unde echipele de specialiști urmăresc să intervină rapid, în special în focarele active și în zonele aflate sub restricții.
Autoritățile au pregătit deja planurile logistice locale pentru desfășurarea campaniei. Intervențiile vor fi organizate de structurile teritoriale ale ANSVSA, împreună cu medicii veterinari care vor efectua efectiv vaccinarea.
Cele două vaccinuri au destinații diferite. Pesta micilor rumegătoare este o boală virală contagioasă care afectează în principal ovinele și caprinele, în timp ce variola ovină și caprină este o altă afecțiune virală, care poate provoca pierderi importante în efective.
Obținerea dozelor din rezervele europene reprezintă o măsură de urgență pentru limitarea răspândirii bolilor și reducerea riscurilor pentru sectorul zootehnic.
Vaccinurile sunt gratuite pentru crescători
Dozele sunt oferite prin intermediul rezervelor strategice de vaccinuri ale Uniunii Europene, activate de Comisia Europeană la 8 octombrie 2026, în urma solicitării formulate de autoritățile române.
Demersurile oficiale au început pe 21 septembrie, când România a solicitat sprijinul Comisiei Europene. Planurile naționale de vaccinare au fost transmise două zile mai târziu, iar pe 2 octombrie Comisia a cerut clarificări suplimentare. România a furnizat răspunsurile solicitate pe 5 octombrie, iar rezervele de vaccinuri au fost activate la 8 octombrie.
Potrivit informațiilor transmise de ANSVSA, vaccinarea va fi gratuită pentru crescătorii de animale. Costurile aferente organizării campaniei, inclusiv manopera și logistica, vor fi suportate de stat.
Autoritatea precizează că vaccinarea nu afectează exporturile de carcase sau de produse lactate provenite de la ovine și caprine.
Ce se întâmplă cu exporturile de ovine și caprine
Campania de vaccinare are și o miză economică importantă, în condițiile în care restricțiile sanitare veterinare au afectat circulația și comercializarea animalelor vii.
Potrivit informațiilor publicate de Guvern, circulația ovinelor și caprinelor vii către alte state membre ale Uniunii Europene și către țări terțe este restricționată până la 31 decembrie 2026. Măsurile au fost impuse în contextul riscului epidemiologic asociat pestei micilor rumegătoare și variolei ovine și caprine.
Limitarea exporturilor generează pierderi pentru crescători și afectează accesul acestora la piețele externe. Vaccinarea este considerată una dintre măsurile necesare pentru controlul și eradicarea bolilor, stabilizarea situației epidemiologice și crearea condițiilor pentru ridicarea treptată a restricțiilor.
Totuși, sosirea vaccinurilor și începerea campaniei nu înseamnă ridicarea automată a interdicțiilor. Reluarea circulației și a exporturilor de animale vii va depinde de evoluția epidemiologică și de îndeplinirea condițiilor sanitar-veterinare stabilite de autoritățile competente. Pentru crescători, următoarea etapă importantă este începerea efectivă a vaccinării și organizarea intervențiilor în teritoriu, în conformitate cu planul național aprobat.
CELE MAI CITITE
