De ce Bulgaria a trecut la euro, iar România nu

Aderarea României la zona euro rămâne condiționată de respectarea unor criterii economice stricte, precum un deficit bugetar de aproximativ 3% din PIB, o inflație redusă și stabilă și o datorie publică sustenabilă, arată un raport recent al Băncii Naționale a României (BNR).

Documentul subliniază însă că principalele probleme economice ale țării nu sunt generate de faptul că România nu face parte din zona euro, ci de politicile fiscale și bugetare aplicate în ultimii ani. Cu alte cuvinte, dificultățile actuale țin mai degrabă de modul în care sunt gestionate finanțele publice decât de lipsa monedei unice.

Potrivit BNR, adoptarea euro nu poate avea loc în absența unor deficite bugetare reduse, a unei inflații menținute la un nivel scăzut pe termen lung și a unei datorii publice aflate sub control. În acest context, instituția atrage atenția că dezechilibrele economice interne reprezintă principalul obstacol.

Raportul abordează și comparațiile frecvente cu Bulgaria, considerate incomplete. Specialiștii BNR explică faptul că stabilitatea economică a țării vecine este influențată semnificativ de regimul de consiliu monetar, implementat în urmă cu aproximativ 30 de ani pentru a limita turbulențele financiare și economice. În plus, aderarea la zona euro are, în prezent, și o componentă geopolitică importantă.

La începutul lunii aprilie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România nu poate adopta moneda euro până când toate regiunile țării, nu doar cele dezvoltate, precum Bucureștiul, vor îndeplini criteriile necesare. Acesta a subliniat că, în momentul de față, prioritatea strategică este aderarea la OCDE, aflată în etapa finală, urmând ca ulterior să fie reluat obiectivul adoptării euro.

În același timp, raportul evidențiază că evoluțiile externe, precum războiul din Orientul Mijlociu, pun presiune suplimentară asupra economiei europene și, implicit, asupra României, aflată deja într-un proces dificil de consolidare fiscal-bugetară.

Datele arată că anul 2024 s-a încheiat cu un deficit bugetar foarte ridicat, de 8,7% din PIB în termeni cash și 9,3% din PIB conform metodologiei ESA, nivel apropiat de cel înregistrat în anul pandemiei, 2020. Aceste valori au fost printre cele mai mari din Uniunea Europeană.

Pentru 2025, deficitul ar fi depășit 10% din PIB dacă nu ar fi fost luate măsuri precum înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor la nivelul din noiembrie 2024. În urma programului de corecție bugetară, deficitul a fost redus la 7,65% din PIB, sub ținta inițială de 8,4%.

Această evoluție a fost posibilă datorită mai multor factori, printre care restructurarea programelor din PNRR, reducerea cheltuielilor cu dobânzile, scăderea unor cheltuieli bugetare și creșterea anumitor venituri.

Pentru anul în curs, Guvernul și-a propus un deficit de 6,2% din PIB. BNR consideră că acest obiectiv poate fi atins fără introducerea unor taxe sau impozite suplimentare, în afara celor deja incluse în pachetele de măsuri adoptate. Totodată, instituția apreciază că eventualele intervenții legate de un nou șoc energetic nu ar trebui să afecteze semnificativ procesul de consolidare bugetară.