Național
De ce Bulgaria a trecut la euro, iar România nu
Aderarea României la zona euro rămâne condiționată de respectarea unor criterii economice stricte, precum un deficit bugetar de aproximativ 3% din PIB, o inflație redusă și stabilă și o datorie publică sustenabilă, arată un raport recent al Băncii Naționale a României (BNR).
Documentul subliniază însă că principalele probleme economice ale țării nu sunt generate de faptul că România nu face parte din zona euro, ci de politicile fiscale și bugetare aplicate în ultimii ani. Cu alte cuvinte, dificultățile actuale țin mai degrabă de modul în care sunt gestionate finanțele publice decât de lipsa monedei unice.
Potrivit BNR, adoptarea euro nu poate avea loc în absența unor deficite bugetare reduse, a unei inflații menținute la un nivel scăzut pe termen lung și a unei datorii publice aflate sub control. În acest context, instituția atrage atenția că dezechilibrele economice interne reprezintă principalul obstacol.
Raportul abordează și comparațiile frecvente cu Bulgaria, considerate incomplete. Specialiștii BNR explică faptul că stabilitatea economică a țării vecine este influențată semnificativ de regimul de consiliu monetar, implementat în urmă cu aproximativ 30 de ani pentru a limita turbulențele financiare și economice. În plus, aderarea la zona euro are, în prezent, și o componentă geopolitică importantă.
La începutul lunii aprilie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România nu poate adopta moneda euro până când toate regiunile țării, nu doar cele dezvoltate, precum Bucureștiul, vor îndeplini criteriile necesare. Acesta a subliniat că, în momentul de față, prioritatea strategică este aderarea la OCDE, aflată în etapa finală, urmând ca ulterior să fie reluat obiectivul adoptării euro.
În același timp, raportul evidențiază că evoluțiile externe, precum războiul din Orientul Mijlociu, pun presiune suplimentară asupra economiei europene și, implicit, asupra României, aflată deja într-un proces dificil de consolidare fiscal-bugetară.
Datele arată că anul 2024 s-a încheiat cu un deficit bugetar foarte ridicat, de 8,7% din PIB în termeni cash și 9,3% din PIB conform metodologiei ESA, nivel apropiat de cel înregistrat în anul pandemiei, 2020. Aceste valori au fost printre cele mai mari din Uniunea Europeană.
Pentru 2025, deficitul ar fi depășit 10% din PIB dacă nu ar fi fost luate măsuri precum înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor la nivelul din noiembrie 2024. În urma programului de corecție bugetară, deficitul a fost redus la 7,65% din PIB, sub ținta inițială de 8,4%.
Această evoluție a fost posibilă datorită mai multor factori, printre care restructurarea programelor din PNRR, reducerea cheltuielilor cu dobânzile, scăderea unor cheltuieli bugetare și creșterea anumitor venituri.
Pentru anul în curs, Guvernul și-a propus un deficit de 6,2% din PIB. BNR consideră că acest obiectiv poate fi atins fără introducerea unor taxe sau impozite suplimentare, în afara celor deja incluse în pachetele de măsuri adoptate. Totodată, instituția apreciază că eventualele intervenții legate de un nou șoc energetic nu ar trebui să afecteze semnificativ procesul de consolidare bugetară.
Național
Călin Georgescu, trimis în judecată de DIICOT în dosarul de înșelăciune de 1,1 milioane de euro
Călin Georgescu a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT în dosarul în care este acuzat că ar fi coordonat o grupare care a înșelat un om de afaceri cu peste 1,1 milioane de euro. În același dosar a fost trimis în judecată și omul de afaceri Ionel Rusen.
Anchetatorii susțin că cei doi ar fi pus la punct un mecanism prin care promiteau finanțări de milioane de euro din străinătate, solicitând în schimb garanții financiare care ar fi ajuns în posesia grupării.
Potrivit DIICOT, gruparea ar fi fost constituită în septembrie 2021 și ar fi acționat până în octombrie 2023, în special pe teritoriul României, dar și în Marea Britanie. Procurorii susțin că Călin Georgescu, în vârstă de 64 de ani, ar fi avut rolul de lider, coordonând activitatea celorlalți membri și stabilind atribuțiile acestora.
Cum ar fi fost înșelat omul de afaceri cu peste un milion de euro
Conform anchetatorilor, membrii grupării ar fi abordat oameni de afaceri români, cărora le-ar fi prezentat posibilitatea obținerii unor finanțări importante de la instituții bancare din străinătate. În schimbul creditelor promise, persoanele interesate trebuiau să depună garanții bănești, care ar fi urmat să fie însușite de membrii grupării.
În cazul prezentat de procurori, reprezentantului unei societăți comerciale i s-ar fi promis o finanțare de 6 milioane de euro, printr-un contract de creditare cu o instituție financiară despre care suspecții ar fi afirmat că funcționează în Marea Britanie.
Anchetatorii susțin că Ionel Rusen și un cetățean italian s-ar fi prezentat drept persoane cu funcții de conducere în cadrul instituției financiare respective și ar fi solicitat depunerea unei garanții pentru acordarea împrumutului.
În decembrie 2021, reprezentantul firmei ar fi transferat două sume de bani, de 2.500 de euro și, respectiv, un milion de euro. Banii au ajuns într-un cont aparținând unei entități financiare cu sediul în Commonwealth of Dominica, deschis la o bancă din Elveția, potrivit informațiilor din rechizitoriu.
Ulterior, în ianuarie 2022, victimei i s-ar fi comunicat că finanțarea poate fi majorată până la 15 milioane de euro, însă era necesară o garanție suplimentară. În aceste condiții, reprezentantul societății ar fi transferat încă 100.000 de euro.
Prejudiciul total indicat de procurori depășește astfel 1,1 milioane de euro.
Ce acuzații li se aduc lui Călin Georgescu și Ionel Rusen
Procurorii DIICOT susțin că Georgescu ar fi coordonat întreaga activitate a grupării, atribuindu-le celorlalți participanți roluri precise în mecanismul prin care oamenii de afaceri erau convinși să transfere garanțiile financiare.
Cei doi inculpați au fost trimiși în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
În ceea ce îl privește pe cetățeanul italian menționat în anchetă, procurorii au dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor într-un dosar separat, inclusiv față de alte persoane care ar putea avea legătură cu faptele investigate.
Prin rechizitoriu, DIICOT a solicitat menținerea măsurilor asigurătorii și a măsurilor preventive dispuse în cauză. Dosarul a fost înaintat Tribunalului Ilfov, instanța care urmează să analizeze acuzațiile. Trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Cei doi inculpați beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.
Național
Avertismentul lui Grindeanu: Prețul mare al energiei ar putea pune în pericol Dacia și Ford
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut măsuri urgente pentru reducerea prețurilor la energie și i-a solicitat ministrului Energiei să prezinte cât mai repede un plan concret. Liderul social-democrat a avertizat că prețurile ridicate ar putea afecta grav marile companii care produc în România.
Grindeanu a dat exemplul producătorilor auto Dacia și Ford, despre care spune că România nu își poate permite să îi piardă din cauza costurilor ridicate cu energia.
„Ministrul Energiei trebuie să vină cu un plan pe energie, pe prețuri la energie. Cred că avem cel mai mare preț din UE, sper să fiu contrazis, trebuie să fie prima prioritate”, a declarat Sorin Grindeanu.
„Nu vreau să avem pe conștiință că pleacă Dacia sau Ford”
Președintele PSD a atras atenția asupra efectelor pe care prețurile mari la energie le pot avea asupra competitivității companiilor care își desfășoară activitatea în România.
„Eu nu vreau să avem pe conștiință că pleacă Dacia sau Ford tocmai din cauza acestui preț ridicat la energie și să vedem care e planul și e de datoria Ministerului Energiei să-l prezinte urgent”, a avertizat Grindeanu.
Declarațiile au fost făcute în contextul în care liderul PSD a cerut Guvernului să accelereze măsurile pentru sprijinirea economiei și a companiilor românești.
Grindeanu cere măsuri pentru relansarea economiei
Sorin Grindeanu a susținut că firmele au nevoie de stabilitate și de măsuri concrete din partea autorităților. Printre problemele care trebuie rezolvate, acesta a menționat reducerea costurilor cu energia, achitarea datoriilor statului către companii și aplicarea măsurilor pentru relansarea economiei.
Liderul PSD a transmis, totodată, că taxele nu ar urma să crească și a cerut ca statul să își achite obligațiile către firme într-un termen de cel mult 90 de zile.
De asemenea, Grindeanu a vorbit despre necesitatea rambursării TVA pentru companiile considerate cu risc fiscal redus. „Vreau să transmit clar oamenilor de afaceri că taxele nu vor crește”, a declarat liderul PSD.
CELE MAI CITITE
