* un brăilean a filmat dezastrul ecologic de pe fostul canal Corotişca, unde tone de peşte mor anual din cauza aluviunilor pe care nimeni nu s-a învrednicit să le îndepărteze, în ultimii 30 de ani * pensionarul Valerică Bedreag încearcă, de ani de zile, să atragă atenţia asupra acestui subiect, însă instituţiile statului nu au urechi să audă şi nici ochi să vadă
Despre dezastrul ecologic de pe fostul canal Corotişca v-am mai informat în paginile şi pe site-ul cotidianului nostru. Anual, tone de peşte îşi găsesc sfârşitul pe respectivul canal şi în bălţile de împrumut din zona dig - mal pe care le alimentează acesta, după ce nivelul Dunării începe să scadă. Se întâmplă aşa deoarece canalul nu a mai fost decolmatat corespunzător de circa 30 de ani, iar din cauza aluviunilor depuse de-a lungul timpului apa nu mai poate pătrunde dacă fluviul are o cotă prea mică.
Brăileanul Valerică Bedereag, un pensionar pasionat de pescuit şi de traiul în aer liber, ajunge foarte des cu barca lui cu rame pe canalul Corotişca şi, de ani de zile, încearcă să convingă autorităţile să ia măsuri pentru salvarea peştelui rămas blocat în bălţile de împrumut când apa începe să scadă. Din păcate, nicio instituţie a statului nu s-a implicat până acum în adevăratul sens al cuvântului. Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila, Primăria Brăila, Direcţia Silvică, până şi Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi - toate aceste entităţi spun că fostul canal nu le aparţine şi că, din punct de vedere legal, nu pot face investiţii pentru decolmatarea sa. Pe vremuri, canalul Corotişca a fost administrat de fosta Întreprindere Piscicolă a Brăilei, însă aceasta s-a desfiinţat demult, în timpul tranziţiei de la economia comunistă la capitalism, iar acum vechiul canal pare că a rămas al nimănui. Vara aceasta, după ce o asociaţie privată a pescarilor brăileni - Asociaţia Pescarilor Sportivi (APS) Brăila - a atras atenţia acestui subiect, un agent economic privat care dispune de utilajele necesare a făcut o decolmatare provizorie a gurii de intrare a canalului Corotişca. S-a sperat, astfel, că peştii rămaşi captivi în zona dig-mal vor reuşi să iasă în fluviu. O parte dintre peşti a fost salvată, însă foarte mulţi au rămas în continuare în zona cu ape scăzute, iar când nivelul de oxigen a devenit insuficient, au murit. Pentru a arăta lumii întregi cât de mulţi peşti pier în fiecare vară pe canalul Corotişca, brăileanul Valerică Bedreag a făcut un scurt film, cu ajutorul unui telefon mobil. În materialul video pus la dispoziţia redacţiei noastre se pot vedea foarte mulţi peşti, de diferite specii, care nu au reuşit să supravieţuiască. “Genocidul peştilor” este denumirea pusă de Valerică Bedreag, cel care speră că măcar acum, când li se arată efectiv dimensiunile dezastrului, autorităţile vor interveni pentru a decolmata corespunzător canalul Corotişca, pe toată lungimea lui. “Aici era un paradis pe vremuri, intrau pescari cu bărci, chiar şi vaporaşe de mici dimensiuni. Acum, când scade Dunărea nici cu barca cu vâsle nu mai poţi să intri. Canalul ăsta frumos s-a transformat în cimitirul peştilor. Măcar aşa, dacă vede cine trebuie, poate o să fie salvat. Se poate observa în filmare câte ştiuci moarte sunt acolo. Vă daţi seama cât puiet s-a pierdut pentru că ştiucile astea au murit în loc să depună icre în Dunăre?!”, se întreabă retoric Valerică Bedreag, brăileanul a cărui cea mai mare dorinţă este să apuce să vadă din nou canalul Corotişca decolmatat şi redevenit paradisul de lângă Brăila, ca pe vremuri.
