• rezultatele pe anul trecut, consemnate de Inspectoratul Teritorial al Controlului Calităţii Seminţelor şi Materialului Săditor, sunt încurajatoare • ar fi putut fi și mai bune, dacă nu ar fi scăzut constant, în ultimii ani, suprafețele alocate multiplicării semințelor de calitate
Este de apreciat că judeţul nostru continuă să ocupe locul I pe ţară la irigat, pe 297.361 ha în anul 2025, dar şi la producţia de seminţe pentru agricultură; cu o suprafaţă de 14.118 ha înscrisă la hibridare. Cele mai mari suprafeţe sunt la porumb şi floarea soarelui (ambele culturi, pe 6680 ha), urmate de păioase, soia, lucernă, mazăre furajeră şi lucernă, pe 4.577 hectare. Astfel, judeţul nostru continuă să asigure jumătate din necesarul de seminţe al României, inclusiv cu disponibilităţi la export.
Insă, atrage atenţia un aspect: scăderea în ultimii ani a suprafeţelor de multiplicare a seminţelor la porumbul pentru culturile din România. Cauzele, le aflăm de la ing. Cristina Dincă, inspector şef la Inspectoratul Teritorial al Controlului Calităţii Seminţelor şi Materialului Săditor (ITCSMS) Brăila: “Este vorba de condiţiile meteo modificate dramatic; cu ani secetoşi fără precedent, ploi în exces şi la timpul nepotrivit, şi o serie de alţi factori, care au făcut nerentabilă această cultură în România. Altfel ar fi stat lucrurile dacă aveam o zootehnie care să includă ca hrană şi porumbul. În ultima vreme, la noi fermierii se orientează după culturi mai puţin costisitoare, dar aducătoare de venit în timp cât mai scurt, fără un consum mare de apă. Cum ar fi soia şi mazărea. Intervine apoi rolul hotărâtor al marilor companii multinaţionale, care decid ce cantităţi de seminţe cu o genetică bună venite de la ei să le multiplice serios în România. Cum se întâmplă, de exemplu, cu porumbul”.
Iar cât priveşte capitolul “alţi factori”, aceştia înseamnă şi importul haotic de produse agroalimentare ieftine, de proastă calitate, din țări non-UE sau America. Totodată, fermierii europeni şi ai noştri sunt în ”fierbere” din cauza efectelor negative ale noilor sfere de influenţă: economice, politice şi militare; lipsei sau ineficienţa unor strategii naţionale care să-i protejeze inclusiv de cădera burselor, creşterea TVA, a taxelor şi impozitelor, insuficienţa subvenţiilor, scumpirea energiei, a imputurilor etc. Sunt şi cauze care ţin de fărâmiţarea terenurilor, lipsa asocierii, a agriculturii de subzistenţă sau practicată după ureche; asigurarea şi despăgubirea culturilor, atragerea de fonduri europene şi naţionale. Aşa cum trebuie spus că trebuie revigorată şi susţinută cercetarea românească, pentru a oferi (ca altă dată) soiuri şi hibrizi noi, adaptaţi la noile condiţii de climă şi sol din România.
Dar să revenim la activitatea din 2025 a ITCSMS Brăila, această instituţie, autofinanţată, având rolul hotărâtor în asigurarea numai cu seminţe de foarte bună calitate, cu o genetică superioară, obţinute pe cele 530 de parcele din județul nostru. Este vorba, practic, despre pe 14.118 hectare înscrise la multiplicare, administrate de un total de 160 operatori economici.
Alte cifre şi atribuţii în cadrul ITCSMS
Ne-ar trebui pagini întregi să exemplificăm ce înseamnă obţinerea de seminţe, producerea şi controlul lor în câmp şi laboratoare. De exemplu, un număr de 351 agenţi economici produc material săditor în 398 puncte de lucru; la 11 agenţi li s-au retras autorizaţiile de comercializare, deoarece au vândut 204 tone seminţe în locuri neautorizate (târguri, oboare,etc) şi fără respectarea chiar şi a etichetării mărfurilor; au fost autorizate 2.570 soiuri de seminţe pentru export, din care 1.590 tone la porumb şi 825 tone de floarea soarelui. Iar pentru neconformitate s-au retras 204 tone de seminţe diferite.
Personalul ITCSMS Brăila (înfiinţat în anul 1999) are doar 21 de specialişti, numărul inspectorilor aprobatori este de 7. Anul trecut, s-au efectuat în teren 786 de deplasări şi controale, inclusiv la staţiile de prelucrare; toată activitatea inspectoratului are la bază acreditări în concordanţă cu cele mai mai exigente standarde, legi etc naţionale şi internaţionale; totul este controlat şi evidenţiat, inclusiv prin cele 1.144.857 etichete în sistem CE, şi 428.857 pentru export OECD.
Pentru stabilirea şi respectarea diverşilor parametri de calitate la 154.320 tone seminţe diferite au fost efectuate 12.300 determinări şi 12.495 analize în laboratoarele ultramodern dotate, unde lucrează însă numai cinci persoane cu înaltă calificare. În cadrul instituției, 10 consilieri au răspunderi multiple, iar apropo de schema ITCSMS, se resimte deja lipsa unor ingineri agronomi, tehnicieni şi laboranţi-biologi, care pentru 8 ore/zi ar putea avea un salariu motivant. ITCSMS Brăila este controlat şi evaluat la nivel central de instituţii specializate, colaborează cu factori de decizie şi instituţii locale şi judeţene, îşi informeză /instruieşte multiplicatorii din teren etc. Şi, ceea ce puţini mai practică: activitatea inspectoratului amintit este total transparentă, inclusiv pe internet, cu informaţii permanent reactualizate, neavând nimic de ascuns.
