Negocieri aprinse între PNL, PC şi PSD pentru şefia direcţiilor deconcentrate, dar şi a liniei a doua din Primărie şi Consiliul Judeţean. La umbra cavalcadei de scandaluri politice naţionale, departe de ochii presei, liderii din teritoriu ai USL negociază posturi, împart fotolii, îşi răsplătesc membrii de partid cu stropi din mierea puterii.
La Brăila, negocierile se apropie de final, deşi intrarea intempestivă a UNPR în barca puterii locale încurcă un pic scenariile negociate la sânge de preşedintele PSD, Gheorghe Bunea Stancu, şi cel al PNL, Cătălin Boboc. Prin urmare, încă se mai discută, încă se mai trag linii şi se mai corectează ciorne.
S-au bătut în cuie propunerile pentru viceprimari şi vicepreşedinţii de CJ
Aşa cum arătam şi în ediţia noastră de ieri, în ciuda declaraţiilor liniştitoare ale liderilor politici cum că "cei care îşi fac treaba vor rămâne pe post", realitatea din birourile partidelor este alta. Dar să le luăm pe rând...
Liderii PSD şi PNL au confirmat pentru "Obiectiv - Vocea Brăilei" că la conducerea Primăriei şi a Consiliului Judeţean nu vor fi schimbări majore. Propunerile PSD pentru cele două instituţii sunt Doiniţa Ciocan (viceprimar) şi Florin Mija (vicepreşedinte CJ). Liberalii vor să-l păstreze în funcţia de viceprimar pe Alexandru Dănăilă, singura schimbare fiind la Consiliul Judeţean, unde liderul PNL, Cătălin Boboc, vizează fotoliul de vicepreşedinte pe care, până acum, l-a ocupat colegul său de partid Adrian Rădulescu.
"Din partea noastră au fost nominalizaţi domnul vicepreşedinte Florin Mija, care este în funcţie şi a luat votul sâmbăta trecută pentru un nou mandat şi doamna Doiniţa Ciocan, pentru viceprimar. Aceştia au fost aleşi în şedinţa de sâmbăta trecută", a declarat preşedintele PSD Gheorghe Bunea Stancu. La rândul său, Cătălin Boboc, liderul PNL Brăila, a spus: "Săptămâna trecută, în Biroul Politic PNL s-au aprobat două nominalizări - vicepreşedinte Cătălin Boboc şi viceprimar Alexandru Dănăilă".
Învins în alegeri, primarul de la Măxineni vrea director la Agricultură
"Pleac-ai noştri, vin ai noştri, noi rămânem tot ca proştii", spunea Constantin Tănase într-un memorabil cuplet, în urmă cu 70 de ani şi, recitindu-l, realizezi că mare lucru nu pare a se fi schimbat. Deşi, e adevărat, tocmai despre schimbări urmează să vorbim. Vedeta viitoarelor modificări de la conducerea deconcentratelor, aşa cum a reieşit din discuţiile noastre cu surse demne de încredere din rândul PSD, PNL şi PC, pare a fi fostul primar al localităţii Măxineni. Învins, după 16 ani, de un contracandidat UNPR-ist, social-democratul Mihai Ruse îşi face bagajele pentru Brăila. Ca răsplată pentru activitatea sa politică, Gheorghe Bunea Stancu intenţionează să-i ofere cadou fotoliul de director al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Brăila, urmând să-l înlocuiască astfel pe democrat-liberalul Traian Cişmaş. În calea lui Ruse se mai află, însă, o mică piedică: şi conservatorii îşi doresc şefia instituţiei, cu atât mai mult cu cât Ministerul Agriculturii este condus de Daniel Constantin, omul lui Dan Voiculescu. Astfel, lui Gheorghi Obreja i-ar plăcea să-l impună pe funcţie pe fostul consilier local Nelu Berilă.
Vântul schimbării pare să bată şi prin birourile Direcţiei de Sănătate Publică, unde scaunul lui Gabriel Ciochină se clatină pe zi ce trece. Favorită în cursa numirilor politice pare a fi dr. Andreea Gavrilescu, actualul purtător de cuvânt al instituţiei, susţinută de PSD. Nici Salvarea nu scapă de vântul schimbării, democrat-liberalul Radu Silviu urmând a fi înlocuit de Giana Pătraşcu, ce beneficiază de sprijinul PNL.
Soţul preşedintei BEJ, în cărţile PSD pentru un post de director
Cea mai interesantă mişcare are loc în pădure. Inginerul Cristian Gurgu are motive să-şi facă griji pentru salariul său, unul dintre subordonaţii săi, şeful ocolului silvic Brăila, Costică Vicol, fiind, se pare, preferatul PSD pentru postul de director al Direcţiei Silvice. Interesant este însă altceva: invizibil până acum în activitatea politică a PSD, Costică Vicol are, se pare, o mare calitate: este soţul judecătoarei Daniela Vicol, preşedinta Biroului Electoral Judeţean Brăila, la alegerile care tocmai s-au încheiat
Schimbări se anunţă şi la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM), unde Simona Cârligea, cumnata fostului subprefect incompatibil, poate începe să-şi adune lucrurile în cutii. Daniela Chioibaş are susţinerea PSD pentru post, însă negocierile par a nu se fi încheiat, liberalii dorind şi ei să impună pe cineva pe acelaşi fotoliu.
Sus Cutare! Jos Cutare!
Deşi părea că lucrurile sunt deja tranşate odată cu numirea lui Iulian Danielescu ca inspector general, tratativele sunt încă în desfăşurare şi în ceea ce priveşte conducerea IŞJ. Profesorul de matematică pare a fi avut mai degrabă susţinerea PSD şi PC pentru post, aşa încât liberalii solicită fotoliul de adjunct, unde, dacă luăm în calcul declaraţiile liberalului Vasile Varga, de săptămâna trecută, principalul favorit pare a fi profesorul Cătălin Stănică.
Un alt profesor, social democratul Viorel Mortu, este luat în calcul pentru funcţia de director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional. Atât doar că Ana Hărăpescu, câştigând în instanţă funcţia, este mai greu de înlăturat, lucru care-l poate înlătura pe "moncher Mortu" de la împărţeala de funcţii.
Greu de ucis
Cu aceleaşi probleme, legate de funcţiile câştigate în instanţă, se confruntă USL-iştii şi la alte instituţii. Ei şi-au luat gândul, de pildă, de la Direcţia de Finanţe, unde Ilie Decă s-a dovedit în repetate rânduri un veritabil Bruce Willis al funcţionarilor publici. Şi la Garda Financiară, actualul director, Ciprian Dorobăţ, deşi asigură interimatul, are mari şanse să-şi păstreze funcţia. Dr. Sorin Enache de la Casa Judeţeană de Pensii pare a fi intrat în graţiile lui Stancu, numele lui fiind absent de pe listele rocadelor politice, însă, în această perioadă nimeni încă nu poate răsufla uşurat. Poate doar, pentru o vreme, Luciana Boboc care, după cum veţi citi în caseta alăturată, se bucură de avantajele justiţiei româneşti şi îşi continuă directoratul la CJAS. În aceeaşi listă a directorilor de neschimbat pare a fi Dumitru Văduva, de la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Beneficiind şi de sprijinul PNL, dar şi de dreptul conferit de instanţă, Daniela Mihaela Militaru îşi va continua, de asemenea, mandatul la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). O problemă încă nerezolvată este Sistemul de Gospodărire al Apelor Brăila. Pe 2 iulie este programat concursul pentru ocuparea postului de director, iar actualul şef, democrat-liberalul Adrian Turiac, este singurul înscris în cursă. Nici liberalii şi nici PSD-iştii nu au momentan alt om, singurul nume vehiculat până acum fiind cel al directorului SC Administraţia Pieţelor şi Târgurilor SA, liberalul Costel Bălan.
Valul schimbărilor vine şi la Statistică
Noua putere pregăteşte schimbări şi la vârful Direcţiei Regionale de Statistică Brăila, aici fiind vizat scaunul ocupat de Anca Constantin. Pentru post se încălzeşte Marian Chiru. Şi fiindcă tot am folosit o expresie din domeniu, trebuie menţionat că şi Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Brăila îşi va schimba conducerea. Favorit în cursă este şeful tinerilor liberali, Eduard Puiu. În acelaşi domeniu, PSD-iştii au revendicat fotoliul de lider de la Clubul Sportiv Municipal. Schimbări vor fi şi la Mediu, cele două instituţii de profil - Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Garda de Mediu - fiind împărţite frăţeşte între PNL şi PSD.
UNPR-ul vrea să-şi păstreze deconcentratele
Ocolul Silvic Brăila, Oficiul Judeţean de Cadastru, ADS, APDM Filiala Brăila şi Parcul Natural Insula Mică a Brăilei sunt, din declaraţiile senatorului UNPR Constantin Cibu, teritoriul progresiştilor şi de aceste instituţii nu se va atinge mâna lungă a USL. "Promisiunea prim-ministrului a fost că nu se atinge de deconcentratele pe care le avea UNPR-ul", ne-a declarat, scurt, Cibu.
Liderii USL neagă că s-ar negocia funcţii
Contactat de redactorii "Obiectiv", preşedintele PNL Brăila, Cătălin Boboc, a negat că puterea îşi împarte deconcentratele. "Nu pot spune că există negocieri pe deconcentrate, există discuţii pe marginea acestui subiect, pe marginea unor oameni, iar concluziile sunt că unii şi-au făcut într-adevăr treaba, şi-au văzut de meseria lor şi de instituţia pe care au coordonat-o, iar alţii au avut acolo cu totul şi cu totul alte sarcini, doar politice. Despre asta am discutat şi cred că asta nu se poate numi o negociere", a spus Boboc.
Liberalul a adăugat, însă, că cei al căror singur merit a fost acela că au făcut politică PDL ar trebui să se dea la o parte, cu atât mai mult cu cât unii dintre ei s-au folosit de funcţie pentru a "intimida oameni ori pentru a le schimba opţiunile în direcţia PDL". "Este drept că s-a discutat despre anumite persoane care ocupă poziţii în deconcentrate şi care s-au remarcat în primul şi în primul rând prin a face politică PDL-istă în acele deconcentrate. Aş spune chiar despre unii dintre ei, fără să jignesc pe nimeni, evident, că principala lor calitate era aceea de membru de partid. Şi consider că este drept, corect şi normal - dacă tot au fost atât de mari oameni politici şi au folosit atât de mult instituţiile publice, până la urmă, ca şi structuri de partid - să aibă demnitatea să îşi dea demisia cei care se ştiu implicaţi în aşa ceva", a încheiat Boboc.
Luciana Boboc, tot la Casa de Sănătate
La conducerea Casei Judeţene de Sănătate (CJAS) Brăila se află, în continuare, Luciana Boboc, fost consilier municipal al PDL. La numai câteva zile de la alegeri, ştirea că Luciana Boboc ar fi fost demisă din funcţie a fost făcută publică chiar de către preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care anunţa, într-o conferinţă de presă, numele şefilor de deconcentrate care s-au implicat în campania electorală. Luciana Boboc nu a putut fi contactată, la acel moment, cum de altfel nici pe parcursul campaniei electorale, pentru a face precizări, însă ieri ne-a confirmat că este în continuare în funcţia de preşedinte director al CJAS Brăila şi nu se aşteaptă să fie demisă, urmând să afle condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a-şi păstra postul. Din câte se pare, ea a contestat în instanţă decizia de demitere şi a obţinut suspendarea acesteia, pâna la judecarea pe fond a cauzei.
