Reabilitarea clădirii teatrului "Maria Filotti" este, oficial, finalizată. Conducerea Direcţiei de Programe Europene din cadrul Primăriei Brăila ne-a informat că lucrările au fost recepţionate de o comisie din care au făcut parte inclusiv specialişti ai Inspecţiei de Stat în Construcţii (ISC) şi ai Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice. "A fost făcută recepţia, inclusiv cu cei de la ISC şi Monumente Istorice, care au verificat calitatea execuţiei lucrărilor", ne-a declarat Iuliana Neagu, directorul Direcţiei de Programe Europene.
Per total, văzută dinafară, pentru cei ce privesc fără a da prea mare atenţie detaliilor, clădirea teatrului arată destul de frumos în prezent, după ce a beneficiat, pe exterior, de reabilitarea faţadei şi a acoperişului. Specialiştii cu experienţă în domeniu se declară, însă, complet nemulţumiţi de felul cum a fost refăcut acoperişul acestui monument istoric de referinţă al Brăilei. "E jenant, e o atrocitate din punct de vedere arhitectonic felul cum s-a lucrat la cupola acoperişului, dar şi la acoperiş per ansamblu. Nu mai arată nici pe departe cum arăta cel original. Cupola nu se mai termină în acel profil «omega» specific clădirilor monument istoric. Profilul «omega» avea atât rol ornamental cât şi practic, dirijând apa de ploaie spre partea de acoperiş de sub cupolă. Acum, terminaţia e un jgheab cu burlane, cum se foloseşte la casele simple. Ori, n-ai cum să pui la un monument istoric de talia teatrului «Maria Filotti» burlane ca la casa lui mamaia de la ţară... Acoperişul de sub cupola superioară a fost făcut şi el ca din topor. Linia şarpantei nu mai e acea curbă frumoasă dinainte, e frântă, nu mai are continuitate. Restul acoperişului e denivelat, are «burtă», tabla a fost montată cu neregularităţi, falţurile sunt strâmbe. Cine a făcut lucrarea asta şi-a bătut joc, nu aşa trebuia să arate un monument istoric reabilitat pe bani europeni...", ne-a spus un inginer constructor brăilean care, din motive personale, a preferat să rămână anonim.
Din păcate, se pare că observaţiile specialistului respectiv, care se declară un mare iubitor al clădirilor de patrimoniu din Brăila, nu vor mai avea niciun efect. "Inginerul respectiv, în calitate de specialist, poate face o adresă către noi, cu toate neregulile constatate, pentru ca noi să o transmitem mai departe firmei de proiectare. Astfel, proiectanţii îi vor putea răspunde punctual la toate problemele ridicate", ne-a declarat directorul Direcţiei Programe Europene. Răspunsurile vor fi, însă, pur formale, fiindcă e greu de crezut că acele defecte vor mai putea fi corectate, din moment ce lucrarea a fost deja recepţionată, conform declaraţiilor directorului Iuliana Neagu.
Ne-am adresat şi conducerii Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu Brăila pentru a afla de ce au fost permise acele modificări aduse formei originale a acoperişului teatrului. Directorul Ana Hărăpescu ne-a informat că, din punct de vedere legal, din comisia de recepţie a lucrării nu poate face parte un reprezentant al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, ci un delegat al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice care, în această parte a ţării, are sediul la Ialomiţa. "Comisia Zonală trebuie să aibă un reprezentant la recepţia lucrărilor de reabilitare a monumentelor istorice. Reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Cultură pot participa doar în calitate de invitaţi. De data aceasta, beneficiarul, adică Primăria Brăila în calitate de proprietar al acestei clădiri, nu ne-a înştiinţat şi pe noi că se face recepţia lucrărilor la teatru. Nici n-am ştiut că s-a făcut deja recepţia...", ne-a declarat Ana Hărăpescu.
După cum v-am mai informat, de montarea tablei pe acoperişul teatrului s-a ocupat firma "Acopero Serv" din Bucureşti. Reprezentantul acestei firme ne-a dat asigurări că şi cupola veche avea jgheaburi de jur împrejur, doar că în partea din faţă nu erau montate şi cele două burlane, aşa cum există în prezent. "S-au pus şi aceste burlane pentru o mai bună preluare a apei de ploaie. În rest, reconstrucţia acoperişului s-a făcut în proporţie de 99,9% după cotele originale", ne-a declarat Ionuţ Gogeneaţă, şeful echipei delegate de firma bucureşteană "Acopero Serv" să lucreze la acoperişul teatrului brăilean. În ceea ce priveşte linia frântă a şarpantei, Gogeneaţă spune că structura acoperişului a fost făcută de firma brăileană "Concivia". "Noi doar am pus tabla pe structura respectivă, executată în prealabil de «Concivia»", declară reprezentantul firmei bucureştene.
La rândul său, firma brăileană "Concivia" a venit cu următoarea explicaţie: "Linia şarpantei nu mai are aceeaşi curbură întrucât, conform proiectului tehnic de execuţie, s-a prevăzut montarea unui luminator, ceea ce a modificat structura iniţială a acoperişului". Totodată, "Concivia" a ţinut să precizeze că nu a avut nimic de-a face cu jgheaburile şi burlanele montate la cupola superioară. "Lucrarea respectivă nu a fost contractată şi executată de SC Concivia SA. Menţionăm faptul că toate lucrările executate de către SC Concivia SA au respectat proiectul tehnic", se mai arată într-un punct de vedere oferit de conducerea firmei brăilene.
Nu e mai puţin adevărat că, în luna aprilie a acestui an, "Concivia" preciza că lucrările de reabilitare a acoperişului au trebuit stopate pentru o perioadă deoarece proiectantul nu a venit cu soluţiile tehnice necesare. La vremea respectivă, proiectantul, firma bucureşteană "Nox" SA, a refuzat să îşi spună punctul de vedere pe această temă. Surse din cadrul Primăriei ne-au informat că între proiectant şi constructor au existat neînţelegeri care ar fi putut amâna reluarea lucrărilor până la calendele greceşti. Fiecare parte o acuza pe cealaltă de incompetenţă, constructorul spunând că proiectul dat de firma bucureşteană este prost, în timp ce proiectantul îl acuza pe constructor că nu se pricepe să facă lucrarea. Asta până când conducerea Primăriei a pus piciorul în prag, somându-i pe "combatanţi" să ajungă urgent la o înţelegere, în caz contrar existând riscul să se piardă finanţarea europeană a întregului proiect, dacă lucrările nu sunt gata până în luna iulie a acestui an. Somaţia a avut efect, astfel că, în perioada aprilie - mai, firma bucureşteană "Nox" a trimis un specialist la Brăila care a rămas la faţa locului până când a fost găsită o soluţie tehnică acceptată de constructor, în privinţa modului de consolidare a cupolei acoperişului.
Un contract de peste 15 milioane de lei
Teatrul brăilean a intrat în reabilitare în luna februarie a anului 2014, iar proiectul a vizat mai multe aspecte, de la consolidarea structurii de rezistenţă a imobilului, până la refacerea instalaţiilor termice, sanitare şi electrice. S-a luat în calcul repararea acoperişului, reabilitarea cupolei, schimbarea tapetului de pe pereţii sălii mari, înlocuirea podelei scenei, şi multe alte aspecte.
Contractul de reabilitare a clădirii teatrului "Maria Filotti" a fost câştigat, în urma licitaţiei derulate pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, de firma brăileană "Concivia" SA, având ca subcontractori firmele brăilene "Pacronex" şi "LEN Co Electronic" SRL. Potrivit datelor oferite de Primărie la momentul începerii lucrărilor, valoarea contractului este de 15,6 milioane de lei, din care 80,35% reprezintă fonduri europene nerambursabile, 17,65% bani de la bugetul de stat şi 2% contribuţie de la bugetul local.
Şantierul ar fi trebuit să fie închis în luna august 2015, dar a fost prelungit până în decembrie 2015, pentru ca mai apoi să mai fie nevoie de încă o prelungire. Termenul limită până la care poate fi închis proiectul, astfel încât municipalitatea să nu fie obligată să returneze finanţarea primită de la Uniunea Europeană este iulie 2016.
Motivul avansat de Primăria Brăila pentru faptul că, pe parcursul anului trecut, lucrările au fost întrerupte în momentul când s-a ajuns la reabilitarea acoperişului a fost că Direcţia Judeţeană de Cutură ar fi interzis să se folosească tablă de cupru, cerând insistent să fie pusă tablă zincată, conform aspectului iniţial al clădirii. Directorul Hărăpescu a ţinut să precizeze, ieri, că instituţia pe care o conduce nu a făcut decât să ceară respectarea proiectului de reabilitare, în forma avizată de Ministerul Culturii. "Conform avizului, în proiect era prevăzută tabla zincată. Dânşii au încercat ulterior să pună tablă de cupru, ceea ce nu era în regulă. Le-am solicitat să respecte proiectul iniţial, nicidecum să îl refacă, aşa cum s-a tot vehiculat", ne-a declarat Ana Hărăpescu.
Cert este că, în urma neînţelegerilor apărute pe tema tablei de cupru versus tabla zincată, Primăria a organizat o nouă licitaţie, luînd de la "Concivia" contractul de învelire a acoperişului şi încredinţându-l firmei bucureştene "Acopero Serv" SRL.
