Premierul Dacian Cioloş a lansat, zilele trecute, ceea ce el a denumit „Platforma #Romania100”. Aşa cum precizează chiar autorul, această platformă conţine „10 principii ale unei guvernări pentru cetăţeni, însoţite de un portofoliu de proiecte naţionale care cred că ar trebui continuate sau începute de guvernul viitor”. „O platformă pentru a ne recâştiga încrederea în România şi în noi înşine”, completează premierul.
Este vorba despre acele principii pe care Liviu Dragnea le cataloga drept „reflecţii” rupte de „viaţa reală”, „teatru”, „minciuni”. Asta chiar înainte să le citească măcar. Cine a citit însă „decalogul lui Cioloş” a înţeles despre ce este vorba. Da, nu conţine promisiuni electorale, nu conţine majorări de pensii şi salarii, nu conţine eliminări de taxe, nu conţine cifre umflate, pomeni electorale ori minciuni pe care nici copiii nu le-ar mai crede. Nu conţine „gogoşi” pentru alde gură-cască.
Este vorba doar despre principii. Despre moralitate, decenţă, corectitudine – lucruri care, în viziunea politicienilor de teapa lui Dragnea, reprezintă „teatru”. Iar primele trei principii sunt şi cele mai importante: „1. Susţin o Românie fără corupţie; 2. Susţin o Românie cu o clasă politică responsabilă; 3. Susţin o Românie guvernată cu bun simţ”. Da, exact aceste trei lucruri au lipsit cu desăvârşire în România post-decembristă clasei politice şi guvernanţilor: cinstea, responsabilitatea şi bunul simţ.
Cele trei principii nu reprezintă „teatru”, ci cheia pentru ca lucrurile în România să meargă în sfârşit aşa cum trebuie. Chiar nu ar mai fi nevoie de promisiuni electorale, dacă aceste trei principii ar fi cele care ar guverna clasa politică. Pentru că dacă acestea s-ar aplica, ar veni automat şi celelalte: creşteri de salarii şi pensii, reduceri de taxe, proiecte, autostrăzi, debirocratizare, competenţă, profesionalism. E de preferat să votezi câteva principii morale, decât o mare de promisiuni goale, venite tot din partea celor care au demonstrat din plin în ultimii 26 de ani exact lipsa de moralitate.
Dacă în România s-ar fi aplicat câteva principii încă din 22 decembrie 1989, cu siguranţă eram departe acum şi cu siguranţă eram în continuare un popor mândru de el însuşi şi de ţara sa. De exemplu, dacă s-ar fi aplicat principiul de a nu vota niciun securist şi niciun comunist – fie el chiar şi simplu membru. Ori de a nu vota niciun penal – condamnat, judecat, cercetat. Ori de a nu exista niciun fel de privilegiu sau imunitate pentru politicieni. Sau de a nu vota niciun partid care nu şi-a respectat promisiunile.
Sunt câteva principii care ar fi ajutat România mai mult decât miile de proiecte nerealizate, miile de minciuni nesancţionate, miile de programe electorale nerespectate.
În mod cert, România are nevoie acum de cele trei principii din „decalogul lui Cioloş” - cinste, responsabilitate şi bun simţ - atât la nivelul clasei politice, cât şi la nivelul societăţii şi, automat, al electoratului. Rămâne însă o singură, dar uriaşă dilemă: vor cu adevărat românii să-şi asume şi să aplice aceste principii? Pentru că politicienii singuri nu o vor face.
