Bătaie de joc pe bani publici. Localnicii din Plopu, Perişoru şi Oprişeneşti au rămas izolaţi în propriile case din cauza unor şanţuri trase cu plugul de-a lungul străzilor, în cadrul unui proiect investiţional de vreo 42 milioane de lei derulat de Primăria Ianca. Şanţurile cu pricina sunt menite să colecteze apa de ploaie, astfel încât să nu ajungă în curţile oamenilor. Însă, pentru că nu s-au prevăzut podeţe de acces spre curţile locanicilor, nimeni nu poate să intre cu maşina sau căruţa în ogradă. Mai mult, nefiind betonate s-au colmatat încă de la prima ploaie din această vară. Oamenii au trebuit ca pe cheltuială proprie să-şi construiască singuri podeţele desfiinţate de primăria Ianca. La licitaţia organizată pentru atribuirea contractului de 42 milioane de lei s-au înscris mai mulţi constructori, dar, în final, a fost aleasă, culmea, cea mai scumpă ofertă financiară aparţinând - aţi ghicit - celor de la "Tancrad". Primarul de la Ianca, George Fănel Chiriţă, spune că, din dorinţa de a prinde cât mai multe străzi la asfaltare, n-au mai rămas bani în proiect şi pentru realizarea de şanţuri dalate şi podeţe betonate, aşa că fiecare sătean trebuie să se descurce cum poate.
A fost aleasă cea mai scumpă ofertă financiară
Concret, Primăria Ianca are în derulare un proiect denumit "Dezvoltarea Integrată a Oraşului Ianca - Modernizarea spaţiilor publice urbane şi modernizarea spaţiilor verzi în UAT Ianca". Acesta beneficiază de o finanţare de circa 42 milioane lei fără TVA, disponibilă din Fondul European de Dezvoltare Regională - "Centre urbane". În cadrul proiectului investiţional este prevăzută modernizarea drumului comunal între DN2B şi Ianca Gară, iar în paralel se fac asfaltări de străzi şi trotuare noi în localităţile Oprişeneşti, Plopu şi Perişoru, în timp ce oraşul Ianca are programată o operaţie de înfrumuseţare urbanistică în sensul modernizării şi amenajării esplanadei din centrul civic al oraşului, inclusiv a spaţiilor verzi.
Pentru atribuirea acestui contract UAT Ianca a organizat licitaţie publică, iar pe final de 2013 a bătut palma cu gălăţenii de la "Tancrad". De fapt, în cursa pentru cele 42 milioane de lei s-au înscris 5 ofertanţi: asocierea "Imob Lux Construct"SRL - "Tel Drum" SA - "Impresa Ferrara SNCDI Angela&Rossella Ferrara"; SC "CEA Cooperativa Edile Appennino" SCRL Italia; asocierea SC "Copisa Constructora Pirenaica" SA - SC "Oyl Company Holding Ag" SRL; SC "Strabag"SRL Bucureşti şi, bineînţeles, "Tancrad", compania gălăţeană care nu ratează nici un contract important în oraşul ori judeţul Brăila. Interesant de subliniat este faptul că din procesul verbal al şedinţei de deschidere a plicurilor cu oferte reiese foarte clar că "Tancrad" a avut cea mai scumpă propunere financiară: 42,08 milioane lei, urmată în ordinea descrescătoare de asocierea "Copisa Constructora - "Oyl Company" cu 39,36 milioane lei, "Strabag" SRL Bucureşti cu 37,83 milioane lei, "CEA Cooperativa Edile Appennino" Italia - 34,02 milioane şi, în fine, cea mai ieftină variantă a venit din partea asocierii având drept lider "Imob Lux", numai 30,17 milioane lei. Toţi ofertanţii au oferit aceeaşi perioadă de garanţie a lucrărilor de 60 luni. După o etapă de licitaţie electronică, în final contractul a fost atribuit SC "Tancrad", pentru suma finală de 42,06 milioane lei, fără TVA, adică un pic mai puţin decât oferta financiară iniţială. De precizat că firma gălăţeană are şi subcontractori în cadrul acestui contract, respectiv pe: "Tancrad Construct" SRL Brăila, "Cricons" SRL Galaţi, "Astandic" SRL Galaţi şi "ACS Street Construct" SRL Brăila - la toate aceste firme asociaţi fiind membri ai familiei Stăncic, proprietara grupului "Tancrad", toţi aceştia având la dispoziţie 2,52 milioane lei, suma disponibilă pentru subcontractare în cadrul contractului.
"Ne-a rupt podeţul, nici nu pot păşi peste şanţ!"
Revenind, nemulţumirile localnicilor vizavi de acest proiect se leagă de faptul că lucrările au fost făcute fără cap. Mai precis, localnicii s-au trezit că sunt pur şi simplu izolaţi în curţi din cauza şanţurilor săpate de-a lungul străzilor. Mai mult, o bună parte dintre aceste şanţuri s-au colmatat deja după ploile din vară, nefiind betonate aşa cum ar fi trebuit.
"Fiecare îşi făcuse podeţe, ca să poată intra sau ieşi cu maşinile şi căruţele din curţi. Acum, când s-au făcut lucrările, au venit şi ni le-au demolat, au băgat un fel de plug şi au tras şanţuri pe lângă şosea şi nu ne-au mai făcut podeţele la loc. Eu mi-s bătrână şi merg greu cu baston. Păi, asta-mi trebuia mie acum? Ca să traversez trebuie să ocolesc până la capăt de stradă că nu pot sări şanţul. Cred că o să-mi facă într-un final copiii un podeţ, ca să pot intra în curte şi să poată şi ei să intre cu maşinile", se plâge o pensionară din Plopu. La celălalt capăt de stradă, aceeaşi situaţie: "Ne-a rupt podeţul şi nici nu pot păşi peste şanţ. De ce aşa? Nevastă-mea a căzut vara asta când a vrut să treacă şanţul ca să nu mai ocolească pe la capăt de stradă".
Altă stradă din Plopu, aceleaşi reclamaţii: "E bine că au asfaltat străzile prin sat, dar ar fi trebuit să se gândească să rezolve şi cu podeţele. Cum îşi mai bagă lumea căruţan curte? Au venit de la Poliţia Locală şi ne-au pus să semnăm că ne angajăm să ne facem singuri podeţele. N-avem ce să facem şi le-om construi din nou în locul celor pe care le-au dărâmat cu şanţurile lor".
Vestea că reporterii "Obiectiv" au venit în satul lor pentru a se interesa de stadiul lucrărilor executate în cadrul proiectului investiţional gândit de Primăria Ianca, s-a răspândit rapid aşa că locanicii au ieşit la porţi: "Da de ce n-a venit de la primărie să vadă cum stă treaba cu şanţurile astea?", se întreabă retoric un bătrân din Plopu. "Să vadă că deja o parte dintre ele s-au astupat cu pământ pentru că nu le-a făcut cu ciment, le-au lăsat aşa... Mi-a spus vecina că la capătul celălalt de stradă, aci în Plopu, când a plouat ultima dată apa a ieşit din şanţuri şi a intrat în curţile oamenilor".
"Noi ne-am bucurat că s-a asfaltat strada şi avem şi trotuare. Singura problemă era cu şanţul ăsta din faţa curţii, dar s-au pus copiii şi l-au acoperit cu dale din ciment aşa cum trebuie şi au făcut şi podeţ cu ţeavă ca să se scurgă apa mai departe. Ne-a costat ceva, dar n-avem ce să facem, trebuia să-l refacem. Am văzut la mai multe curţi prin sat că oamenii şi le-au refăcut. Mai greu cu bătrânii care au copiii plecaţi şi n-are cine să-i ajute".
"E o problemă şi cu asfaltul ăsta de pe stradă: nu ştiu ce fel l-au pus, dar deja iese pietrişul din el. Păi dacă-i aşa, până la primăvară nu rămâne mare lucru din asfaltul ăsta, se topeşte tot".
Şi localnicii din Oprişeneşti sunt nemulţumiţi de faptul că nu s-au prevăzut şi podeţele în proiect: "Sunt familii de bătrâni care nu au cum să-şi facă singuri podeţ în faţa porţii. Nu mai au copiii în ţară, ori sunt la oraş plecaţi şi vin rar aici. De ei cine are grijă că e greu să treci peste şanţul săpat de-a lungul străzii. Erau şi înainte şanţuri, dar oamenii îşi făcuseră podeţe pe care acum le-au distrus cu lucrările şi nimeni n-a zis nimic".
George Chiriţă, primarul de la Ianca: "Nu au fost bani suficienţi"
De cealaltă parte, primarul oraşului Ianca recunoaşte senin că nu au fost suficienţi bani şi pentru amenajarea corespunzătoare a şanţurilor şi a căilor de acces în curţile oamenilor. "Am vrut să facem cât mai multe, să asfaltăm cât mai multe străzi şi să facem cât mai multe trotuare, însă a trebuit să ne încadrăm şi în buget. Ne-am fi dorit să avem bani să punem dale de ciment în şanţuri şi să facem şi podeţe. Nu s-a putut pentru că am avut un buget în care să ne limităm. Oamenii au înţeles şi şi-au făcut singuri podeţele în dreptul curţilor, aşa cum au mai făcut-o şi în trecut. Primăria mai are ceva capete de ţevi de canalizare rămase şi acolo unde va fi solicitată pune la dispoziţie bucăţile de ţeavă ca să se construiască peste ele podeţele şi să nu oprească apa atunci când plouă", a spus Chiriţă. Întrebat cum stau lucrurile în ce priveşte asfaltarea străzilor din Plopu, date fiind reclamaţiile oamenilor privind calitatea covorului asfaltic, primarul a explicat că, de fapt, la mijloc este o neînţelegere: "Peste covorul asfaltic s-a aşternut un dressing, cum se spune în limbaj de specialitate, de bitum cu pietriş, care să acopere toţi porii din covor. Am lăsat să circule maşinile şi la final pietrişul acesta se mătură şi rămâne asfaltul final pe care vom face marcajele rutiere. De altfel, marcajele şi semnele de circulaţie sunt suportate din bugetul local pentru că nici ele nu au putut fi prinse în proiect din limitarea impusă de bugetul de proiect. Practic, semnele de circulaţie le-am comandat deja şi urmează să le montăm în regie proprie", a explicat Chiriţă, adăugând că la acest moment proiectul are un grad de execuţie undeva la 70%.
