Aproape fără excepţie, proiectele cu finanţare europeană derulate la Brăila au fost pline de probleme: fie au fost întârzieri de luni sau chiar ani de zile peste termenul de finalizare prevăzut iniţial, fie s-a lucrat atât de prost încât investiţii de sute de mii ori milioane de euro au avut rezultate dezamăgitoare, pe alocuri penibile. Rampa pentru persoane cu handicap, care ajunge doar până la jumătatea scărilor de pe Esplanadă, este un astfel de exemplu de penibilitate. Cea mai des întâlnită problemă rămâne, totuşi, cea a întârzierilor exasperant de mari pe diverse proiecte. Reabilitarea bulevardului Dorobanţilor ar fi trebuit să fie gata de vreo doi ani, însă nici până acum nu s-au terminat lucrările din contractul general, care cuprindea şi consolidarea părţii nevăzute a acestei artere rutiere, mai exact a vechiului canal colector al municipiului, aflat în subteran, de-a lungul liniilor de tramvai. Recent, la sfârşitul lunii martie, în cadrul unei şedinţe a Consiliului Local Municipal, consilierul Ionel Alexandru l-a interpelat pe primarul Aurel Simionescu, întrebându-l dacă l-a penalizat la salariu pe vreunul dintre funcţionarii Primăriei responsabili cu derularea proiectului Dorobanţilor. De fapt, Alexandru a vrut să ştie, într-un cadru mai larg, ce măsuri s-au luat împotriva Direcţiei de Programe Europene din Primăria Brăila, cea care gestionează toate proiectele cu probleme. "Direcţia de Programe nu şi-a luat, în ianuarie şi februarie, acel supliment de 50% sau până la 70% care se adaugă la salariu", a răspuns primarul dezvăluind în premieră faptul că mai multor funcţionari responsabili cu proiectele europene li s-au aplicat serioase penalităţi la salariu. Ulterior, intervievat de un reporter al cotidianului nostru, primarul Simionescu a precizat că măsura a fost luată împotriva tuturor subalternilor săi care s-au ocupat de derularea a opt proiecte cu finanţare europeană finalizate peste termen sau încă derulate cu întârzieri.
Primarul nu a putut să precizeze cu exactitate, pe moment, despre ce proiecte este vorba. Ne-am interesat mai departe, iar surse din cadrul Direcţiei de Programe Europene ne-au informat că întârzieri s-au înregistrat în reabilitarea bulevardului Dorobanţilor, a teatrului "Maria Filotti", a şcolii "Sf. Andrei", a şcolii "Ion Creangă". Alte proiecte cu termenul depăşit sunt: modernizarea infrastructurii rutiere a cartierului Radu Negru, modernizarea Centrului Social Lacu Dulce, reabilitare şi modernizare locuinţe sociale într-un fost cămin de nefamilişti de pe Şos. Râmnicu Sărat, rabilitarea clădirii care găzduieşte Centrul Comunitar Bunici şi Nepoţi depe Str. Anghel Saligny.
"E o măsură abuzivă! Am pierdut 900 de lei la salariu"
Sursele citate mai sus ne-au mai informat că, în total, 30 de angajaţi ai Primăriei Brăila nu mai primesc, de la 1 ianuarie 2016, sporurile care, în conformitate cu Legea 284/2010, li se acordă funcţionarilor publici ce se ocupă de implementarea proiectelor cofinanţate cu bani europeni. Potrivit legii respective, funcţionarii în cauză pot primi până la 25 clase de salarizare peste salariul de bază. O clasă de salarizare reprezintă 2,5% din salariul de bază, astfel că maximul acestor sporuri poate ajunge până la 62,5 % din leafa normală.
"Clasele de salarizare se acordă în funcţie de orele lucrate în cadrul proiectului european. Este o răspundere foarte mare, deci era normal ca activitatea să fie recompensată în acest fel. În funcţie de contribuţia fiecărui angajat, se întocmea un referat pe care primarul îl aproba, acordând astfel un număr de clase de salarizare. Pentru anul în curs nu s-au mai acordat aceste clase suplimentare de salarizare", ne-a declarat, sub protecţia anonimatului, un funcţionar din cadrul Direcţiei Programe Europene.
Sumele pierdute la salariu sunt destul de consistente, astfel că în rândul funcţionarilor afectaţi de această măsură nemulţumirile sunt mari. Se pare că şase angajaţi ai Primăriei şi-au găsit un alt loc de muncă, mai bine remunerat, sau şi-au exprimat intenţia de a pleca.
"Din punctul meu de vedere, măsura a fost una abuzivă. Când ţi se ia din salariu, trebuie să existe o motivaţie, că ai lucrat prost, că nu ai respectat programul sau ceva de genul acesta. Mie personal nu mi s-a reproşat nimic la modul concret, nu am primit niciun motiv oficial", ne-a declarat un angajat din cadrul Direcţiei Programe Europene. Cu o vechime de peste 20 de ani în administraţie, acesta spune că a pierdut la salariu suma de 900 lei, astfel că, în loc de 2.550 lei, leafa sa lunară a scăzut la 1.650 lei.
Contactat zilele trecute de un reporter "Obiectiv", pentru a oferi o motivare cât mai exactă a măsurii ce îi vizează pe funcţionarii angrenaţi în implementarea proiectelor europene, primarul Aurel Simionescu a avut o interpretare mult mai nuanţată decât cea oferită drept răspuns, în luna martie, consilierului local Ionel Alexandru. Astfel, edilul şef nu a mai dat de înţeles că oprirea sporurilor s-a făcut ca urmare a activităţii defectuoase a acestora. "Oprirea acestor sporuri are o explicaţie foarte simplă: începând din luna ianuarie a acestui an proiectele respective nu se mai derulează pe finanţare europeană ci au trecut pe partea de cofinanţare de la bugetul local. Din acest motiv, nu mai era justificată acordarea sporurilor la salarii", ne-a declarat Simionescu.
"Bubele" proiectelor finanţate cu bani europeni
Funcţionarii Direcţiei Programe Europene recunosc că multe dintre proiectele coordonate de ei au avut probleme, însă spun că neregulile nu li se pot imputa doar lor ci şi constructorilor sau, mai ales, proiectanţilor. "Proiectele tehnice fie sunt incomplete, fie au erori care trebuie corectate pe parcurs, iar de aici apar tot felul de întârzieri în execuţie. Pe de altă parte, constructorii care câştigă licitaţiile de atribuire a contractului vin cu preţuri mici şi apoi cer costuri suplimentare, care nu se pot acorda. Scad ritmul de lucru şi nu iau în seamă avertizările primite de la beneficiar, adică de la Primărie", afirmă un alt angajat al Primăriei, încercând să ofere explicaţii pentru felul defectuos în care se derulează proiectele europene în Brăila.
O altă motivaţie oferită: constructorii folosesc diverse tertipuri pentru înlocuirea echipamentelor sau materialelor ofertate la licitaţie cu altele mai ieftine, deci mai slabe calitativ. În acest sens, ni s-a dat ca exemplu situaţia existentă la Centrul Comunitar Bunici şi Nepoţi de pe Str. Anghel Saligny. Potrivit responsabililor din cadrul Direcţei Programe Europene, reabilitarea clădirii în cauză a fost făcută de firma "Star P&G", a omului de afaceri brăilean Gheorghe Puşcaşu. Atunci când a licitat pentru câştigarea contractului, această firmă s-ar fi angajat să monteze un chiller (instalaţie de răcire a aerului de mare capacitate) produsă de o anumită firmă, cu anumiţi parametri tehnici. De asemenea, contractul stabilea cu exactitate şi ce tip şi marcă de centrală termică trebuie montat în clădire. Cu toate acestea, spun funcţionarii publici, firma lui Puşcaşu ar fi achiziţionat şi montat, fără să înştiinţeze beneficiarul, adică Primăria, alte tipuri de instalaţii decât cele prevăzute în contract. Acesta ar fi unul dintre motivele pentru care s-a întârziat finalizarea proiectului de modernizare a clădirii respective, spun angajaţii afectaţi de tăierile salariale.
Gheorghe Puşcaşu şi juriştii firmei sale au, însă, o cu totul altă interpretare a evenimentelor. Astfel, deşi recunoaşte că a montat alte modele de chiller şi de centrale termice decât cele prevăzute în contract, acesta spune că a avut un motiv perfect justificat pentru a proceda aşa. Potrivit lui Puşcaşu, în proiectul tehnic era prevăzut un utilaj de răcire cu până la 77 kW putere. "Noi am pus în ofertă un chiller Rhoss, produs de o firmă italiană. Acesta trebuia achiziţionat până în iunie sau iulie 2015, însă am amânat data achiziţiei pentru că beneficiarul, care trebuia să asigure racordarea clădirii la utilităţi - electricitate, apă, gaze - nu făcuse încă racordurile. Utilajul ăsta de răcire are dimensiuni considerabile, aşa că nu am vrut să îl luăm înainte de a-l putea pune pe poziţie. Abia spre sfârşitul lunii iulie am contactat furnizorul pentru a face comanda, însă am avut surpriza să constatăm că ni se spune că modelul respectiv, pe care îl trecusem în contract, nu se mai fabrică. În consecinţă, am luat unul de 65 kW, tot Rhoss, dar mai scump decât cel ofertat. Cel din prima ofertă avea preţul de 72.016,69 lei, iar cel montat efectiv ne-a costat 72.985,97. Diferenţa asta de preţ ne-am asumat-o noi, nu am cerut niciun leu în plus de la Primărie. La fel am păţit şi cu cele două centrale termice montate în clădire. Prevăzusem să montăm centrale de tip «Rielo», de 13.741,2 lei bucata, dar ni s-a spus că nu se mai fabrică, când am făcut comanda, după ce s-a rezolvat problema racordului la gaze. Am luat două bucăţi, de la aceeaşi firmă, dar tipul «Nova Florida», care au costat 16.039,6 lei bucata. Din nou, a fost o diferenţă considerabilă de preţ, dar nu am cerut nimic în plus de la Primărie. Am avut, însă, surpriza ca, la recepţia lucrării, să ni se spună că nu ni se acceptă echipamentele montate de noi, fiindcă nu sunt cele prevăzute în contract. Vor să le dăm pe astea jos şi să le punem pe cele din contract, cu toate că le-am explicat că acelea nu se mai fabrică. Ori, ca să ne apucăm acum să înlocuim chillerul, pe care l-am montat pe o terasă amenajată special pentru el, ar însemna să demolăm un sfert din clădirea reabilitată. Ei nu vor să ne dea banii pe aceste echipamente, motiv pentru care i-am dat în judecată", ne-a declarat patronul "Star P&G". În ciuda explicaţiilor oferite de acesta, funcţionarii din cadrul Direcţiei Programe Europene susţin în continuare că echipamentele montate sunt mai ieftine şi mai de proastă calitate decât cele ofertate, insistând pe ideea că de aspecte de genul acesta şi multe altele la fel de negative s-au lovit frecvent în derularea proiectelor europene.
