La alegerile locale din iunie 2016, brăilenii vor fi puşi în faţa luării unei decizii extrem de importante, ce va hotărî soarta judeţului şi a municipiului pentru următorii patru ani de zile. Plecând de la această idee, cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei" va încerca, în câteva ediţii, să prezinte succint rapoartele de activitate şi să stea de vorbă cu toţi performerii cheie din administraţie despre realizările şi eşecurile înregistrate până acum, mulţumirile şi nemulţumirile acestora în privinţa activităţii derulate. Şi asta pentru a vă oferi o imagine de ansamblu a mandatului ce se apropie cu paşi repezi de linia de finiş, dar şi un preambul a ceea ce ar putea urma după scrutinul de anul viitor. Rând pe rând, primarul, viceprimarii şi cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean vor avea ocazia să îşi facă autocritica şi să-şi prezinte raportul de activitate în faţa alegătorilor
Primarul Aurel Simionescu este primul care îşi "proiectează" raportul de activitate în faţa brăilenilor. Aflat la al doilea mandat, edilul-şef a primit de-a lungul timpului extrem de multe critici din partea cetăţenilor, dovadă stau sutele de comentarii postate pe site-ul cotidianului "Obiectiv - Vocea Brăilei", precum şi zeci de sesizări ajunse într-un fel sau altul în atenţia redacţiei noastre. Deşi este adevărat că nu toate îl vizează strict pe Simionescu, printre problemele semnalate în general de cetăţeni se numără: starea proastă a drumurilor din oraş, zonele unde tronează maldăre de gunoaie, străzile zguduite de maşini de mare tonaj, pericolul generat de numărul mare de câini comunitari care împânzesc oraşul, slaba gestionare a unora dintre proiectele investiţionale realizate pe bani europeni (care în unele cazuri au ieşit cu unele stângăcii şi au primit corecţii sau au fost amânate!), alocarea de sume "piperate" pentru realizarea unor proiecte aparent simple, lipsa investitorilor şi, nu în ultimul rând, lipsa unei viziuni de dezvoltare a municipiului. Desigur, trebuie precizat că în timpul celui de-al doilea mandat început în 2012, Aurel Simionescu a continuat parte dintre proiectele mai vechi şi a avut şi câteva realizări: reabilitarea Casei "Goangă" şi începerea reabilitării a două clădiri de pe strada Anghel Saligny, modernizarea Căii Călăraşilor, a Bulevardului Dorobanţilor, a străzii Griviţa, modernizarea Esplanadei Dunării, a fântânii cinetice, extinderea sistemelor de canalizare şi apă în cartierele Chercea, Brăiliţa şi Radu Negru, reamenajarea Parcului Monument sau derularea de campanii de sterilizare a câinilor comunitari şi dezvoltarea unui sistem de adopţie la distanţă. Însă nu se poate spune că multe dintre aceste proiecte au ieşit STAS sau că au scăpat de criticile aspre ale cetăţenilor, majoritatea investiţiilor întâmpinând pe parcurs o serie întreagă de probleme sau întârzieri. Alte câteva proiecte unde administraţia Simionescu a dezamăgit fac referire la reabilitarea stadionului de atletism, a castelului de apă sau transformarea bazei militare din zona "Caporalul Muşat" într-un obiectiv comercial de amploare. Aceste proiecte au rămas înţepenite într-un anumit stadiu.
Ce proiecte are în lucru Simionescu
Ultimul raport de activitate al primarului Aurel Simionescu se referă la anul 2014 şi a fost depus în cadrul şedinţei CLM, din martie 2015. Trebuie precizat că este un document stufos de 125 de pagini, împărţit pe trei capitole: "Starea economică, socială şi de mediu" (care cuprinde prezentarea generală a municipiului, caracteristici economice, starea socială şi a mediului), "Aparatul de specialitate al primarului" (care cuprinde activitatea derulată de toate direcţiile, birourile şi oficiile aflate sub directa coordonare a edilului-şef) şi "Serviciile de utilitate publică şi direcţiile aflate în subordinea Consiliului Local". Pentru a-i da ocazia să prezinte cele mai importante realizări, dar şi să îşi spună nemulţumirile vizavi de acest mandat, redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei" au decis să stea de vorbă cu primarul. "Perioada aceasta de final de mandat, să îi spunem, a fost una cu o serie de proiecte care au avansat. Din păcate, modalităţile în care noi lucrăm şi restricţiile din ultima vreme percepute ca un control mai strict, cu mult mai multă atenţie la amănunte, au condus la o serie întreagă de amânări în derularea proiectelor. Unele s-au terminat, unele se apropie de final, cum sunt străzile din Radu Negru, cu toate discuţiile respective, cum sunt cele două şcoli - Şcoala Creangă şi Şcoala Sfântul Andrei. Altele sunt foarte aproape de a fi încheiate, cum sunt cele patru proiecte pe care noi le-am avut pentru persoanele defavorizate, adică centrul social de la Lacu Dulce, clădirea de pe strada Ancorei, de pe Anghel Saligny şi cea din Râmnicu Sărat. Mai avem câteva probleme ceva mai sensibile la Teatrul Maria Filotti. Ca urmare a impunerilor celor de la Cultură, noi a trebuit să schimbăm tabla de cupru cu o tablă titan-zinc şi pentru asta a trebuit să reluăm procedura. Ăsta este sistemul, dar eu sper să încheiem proiectul. Mai avem o problemă la Spitalul Sfântul Pantelimon, unde este vorba de o aparatură - un RMN. În momentul în care am pus pe SEAP s-au arătat interesaţi doi mari producători, însă apoi fiecare a crezut că este celălalt avantajat. Aşa că a trebuit să retragem, să repunem. Aici este o chestiune extrem de sensibilă", a declarat Simionescu. Totodată, primarul s-a plâns că nu a reuşit să reabiliteze fântâna din Piaţa Traian, fiind vorba de o lucrare extrem de complexă, pentru care constructorii cer extrem de multe detalii. În acelaşi context, acesta a ţinut să sublinieze că intrările în oraş de pe şoseaua Buzăului şi Vizirului se apropie de finiş şi că se încearcă demararea celor de la intrarea de pe Calea Galaţi în acest an. Edilul-şef a mai afirmat că vor începe şi lucrările la sensul giratoriu de pe Şoseaua Focşani şi că "Braicar" se află într-un stadiu avansat pentru a achiziţiona patru autobuze şi nouă tramvaie (second hand) ce vor fi aduse din Austria. Tot la capitolul proiecte viitoare, sursa citată a mai precizat că pe noul exerciţiu financiar va fi prinsă cea de-a doua etapă în reabilitarea Parcului Monument, Stadionul de atletism şi că vor începe lucrările la al doilea corp de clădire de la Liceul de Artă. "De asemenea, există un interes deosebit îndreptat pentru ceea ce înseamnă partea aceasta care a rămas din oraş, acest inel - adică Piaţa Independenţei, Piaţa Traian, Calea Galaţi, până în Dorobanţi", a mai completat acesta.
Top 3 proiecte cu care se mândreşte Simionescu
Întrebat care sunt, din punctul său de vedere, cele mai importante trei proiecte pe care le-a realizat în acest mandat, primarul Aurel Simionescu a indicat pe primul loc realizarea infrastructurii. "Deci, ceea ce înseamnă Calea Călăraşilor, strada Griviţa, Bulevardul Dorobanţi. Bineînţeles, aici fiind cuprinse şi intrările şi toate celelalte lucrări. Un al doilea lucru ar fi ceea ce înseamnă partea de şcoli. Deja suntem undeva la opt şcoli pe care le-am reabilitat şi sunt în condiţii foarte bune de învăţătură. Şi poate în al treilea rând ar fi elementele de patrimoniu, care ţin de zona de cultură, cum a fost Casa «Goangă», cum o să fie clădirea de la Liceul de Artă şi lucrările pe care le mai avem pe strada Mihai Eminescu", a declarat acesta. Şi în ceea ce priveşte atragerea de investitori, edilul-şef a ţinut să se laude cu faptul că "Yazaki" Brăila va porni producţia începând de luna viitoare. "Au spus că 1 noiembrie este data la care vor să facă o formă de inaugurare, în sensul de a ieşi primele produse. Asta va însemna anul ăsta 500 - 600 de locuri de muncă, în funcţie de cum se vor dezvolta dumnealor. Iar pentru anul viitor încă 1.000 de locuri de muncă. Proiectul pe această investiţie este undeva la 1.600 de locuri de muncă. Cu posibilitatea de a-şi extinde fabricaţia, în funcţie şi de evoluţia pieţei, toate celelalte lucruri. Eu cred că după ce vor porni fabricaţia şi vor veni clienţi care să ridice mărfurile - care nu sunt neapărat din România -, atunci şi oportunitatea zonei va fi mai bine pusă în valoare", a mai completat primarul.
"Sunt multe nemulţumiri"
La capitolul autocritică şi nu numai, Aurel Simionescu a precizat că are foarte multe nemulţumiri în privinţa modului în care s-au derulat lucrurile în cadrul acestui mandat. "Sunt multe nemulţumiri. Cele legate de birocraţia aceasta, pe care o avem şi de modul în care înţelegem să facem proiectele. Cu toate chichiţele pe care le avem şi care se vor regăsi în modul în care se face absorbţia banilor europeni. Eu cred că aici trebuie să ne asumăm - cel puţin pentru ceea ce am avut, pe o legislaţie amestecată, cu toate corecţiile pe care le-am avut -, un alt tip de abordare pentru banii europeni, pe proiectele pe care le avem. (...) Cred că avem de-a face cu o abordare mult prea închistată, mult prea birocratică din acest punct de vedere", a declarat primarul. De asemenea, acesta a ţinut să sublinieze că are foarte multe nemulţumiri în privinţa curăţeniei de pe străzi şi a faptului că nu s-a rezolvat problema câinilor comunitari. "Sigur, există şi modul în care agenţii economici lucrează. De exemplu, dumnealor ar fi trebuit să reducă nivelul de gunoi dus la groapă în fiecare an, pentru că altfel vor plăti penalităţi la Fondul de Mediu. Deci, ar fi trebuit să îşi creeze propriul sistem de selectare, ceea ce nu s-a întâmplat. Probabil că anul viitor staţia de sortare o să fie gata şi de aici lucrurile vor evolua, însă acum ele stau aşa", a mai completat sursa citată, cu precizarea că pe lângă slaba prestaţie a agenţilor de salubrizare, problema se complică şi din pricina cetăţenilor care aruncă deşeuri menajere în locuri total nepotrivite. "Mai sunt nemulţumit, anul ăsta în mod deosebit, de modul în care s-au întreţinut drumurile. Nu am avut până acum o astfel de problemă în toţi anii. Sigur, au mai fost gropi, am astupat, în sfârşit. Dar anul ăsta a fost unul special să spun aşa. Un subiect îl constituie intrările în oraş, dar mai sunt chestii care nu s-au astupat, deşi s-au primit comenzi. Pentru că cei cu care am avut noi contractul nu au mai avut forţa fizică să lucreze", a mai punctat acesta precizând că după desfiinţarea "Telbra", de drumuri se mai ocupă o singură echipă. De asemenea, Simionescu a punctat că şi-ar fi dorit ca spaţiile verzi din municipiu să fie mai bine îngrijite, iar băncile, copăceii recent plantaţi şi coşurile de gunoi să nu mai fie rupte de cetăţeni. "Aici, în faţa Palatului Administrativ, am schimbat vreo 160 de scânduri pentru a reface băncile. Pe diverse chestiuni, inclusiv că scot şuruburile ca să poată să smulgă scândurile, să ia şuruburile, nu ştiu ce urmăresc. Probabil doar ca să se întâmple ceva. Iar pe Bulevardul Independenţei sunt fără număr aceste situaţii. Şi locurile de joacă sunt vandalizate", s-a plâns Simionescu.
Probleme şi la capitolul funcţionari
Primarul a dorit să semnaleze faptul că multe dintre proiectele eşuate sau amânate se datorează şi faptului că funcţionarii pe care îi are în subordine sunt foarte prost remuneraţi. Aurel Simionescu a explicat că de multe ori aceştia aleg să plece, uneori chiar la Prefectură sau la Consiliul Judeţean, unde salariile sunt un pic mai mari. "Mi-a fost ruşine anul ăsta când am semnat multe dispoziţii prin care creştea salariul funcţionarilor publici. Dar de ce creştea? Pentru că se mărise salariul minim pe economie. Deci, avem salariaţi cărora noi le cerem competenţă, achiziţii publice de zeci de miliarde de lei, verificări tehnice de lucrări, ale stadiilor de execuţie, proiectelor tehnice etc; dar care sunt plătiţi cu 1.000 lei... Păi, diriginţii de şantier sunt plătiţi cu 3.000 lei. Eu am spus şi la Bucureşti că dacă vom continua aşa, cred că doar nişte oameni care nu îşi dau seama ce se întâmplă în administraţie ar mai putea să intre în zona asta. Mă refer la conducere. E firesc ca oamenii competenţi să se ducă spre bani mai mulţi", a declarat acesta. Pentru a-şi întări ideea, Simionescu a mai punctat şi că are doar 60% din numărul de angajaţi de care ar avea nevoie, însă nu are mijloace să ademenească oameni competenţi. Mergând pe aceeaşi linie, primarul a dorit să precizeze că are nevoie de oameni competenţi şi pentru că este un susţinător al principiului delegării de atribuţii. "Am o hârtie care spune: «Un conducător trebuie să ştie: Conduce după legi, conduce oameni, dar nu conduce singur». Apropo de asta, ştiu că percepţia este alta, dar eu sunt un tip căruia îi place şi care a militat întotdeauna pentru descentralizare. Pentru a le da oamenilor responsabilităţi. Mâine nu mai sunt eu primar. Ce facem? Nu mai ştie nimeni nimic? Uitaţi ce s-a întâmplat la Consiliul Judeţean, când nu a mai fost Stancu. Nimeni nu avea responsabilitate, nimeni nu ştia nimic. Pentru că asta a fost modalitatea de conducere. Eu nu zic că e bună sau rea, să ne înţelegem foarte bine. Dar eu aşa am procedat şi dacă nu sunt astăzi la serviciu, cu certitudine are cine să rezolve problemele", a mai punctat Simionescu.
Primarul, mulţumit de consilierii municipali
Despre Consiliul Local Municipal şi actuala componenţă a miniparlamentului local primarul Aurel Simionescu s-a declarat mulţumit. Acesta spune că deşi însoţite de câteva "ieşiri verbale", cele mai multe dintre proiectele importante au trecut. "De cele mai multe ori dezacordul vizează cuantumul unor sume care sunt alocate pentru o anumită activitate. Eu am mai spus, cât aş fi eu de primar, ordonator principal de credite cu experienţă şi doctorat, nu am calitatea să contest un raport al unui evaluator autorizat, cu ştampile şi toate celelalte lucruri. Sigur, noi putem să hotărâm, consiliul îşi poate asuma orice sumă, nu este nicio problemă. Dar aţi văzut ce s-a întâmplat la Castelul de Apă, care este cu minus -apropo de punctele de nemulţumire. Cum să spun eu că acea lucrare e mai ieftină sau mai scumpă când în spate mi se aduc nişte normative, devize şi toate celelalte lucruri?!", a conchis Simionescu.
În două mandate consecutive, primarul Simionescu a demarat câteva proiecte importante pentru municipiu, deşi multe dintre acestea au întâmpinat probleme pe parcurs, nu au fost terminate la timp sau chiar abandonate. Rămâne la latitudinea brăilenilor să noteze activitatea primarului.
